Epidemiologul Adrian Stoica, directorul adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Argeş, a spus că doi argeşeni sunt suspecţi de meningită West Nile, prezentându-se la spital cu dureri de cap, febră, vărsături şi stare generală alterată. Este vorba de un bărbat şi o femeie din Mihăeşti şi Băbana, care au fost internaţi la Secţia Boli Infecţioase Adulţi din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti. Aşa că, mare atenţie la înţepăturile de ţânţari, fiindcă această boală este una destul de gravă.
Direcţia de Sănătate Publică Argeş recomandă populaţiei să evite zonele în care sunt ţânţari
Au fost trimise probe de la pacienţi la analize, la Institutul „Cantacuzino” din Capitală, de unde se aşteaptă rezultatele. Febra West Nile este o boală produsă de virusul West Nile. Principala cale de transmitere a acestei infecţii la om este prin înţepătură de ţânţar. Perioada de incubaţie a infecţiei cu virus West Nile la om este cuprinsă între 3 – 15 zile după înţepătura unui ţânţar infectat. Cele mai multe cazuri sunt asimptomatice. În 15 – 20% dintre cazuri sunt raportate simptome similare unei gripe uşoare, în general caracterizate prin debut brusc cu: febră, cefalee, mialgii, stare de rău, anorexie, greţuri şi vărsături. În mai puţin de 1% dintre cazuri, pot apărea simptome neurologice ca meningită, meningoencefalită sau mielită în general asociate cu febră. Pacienţii care dezvoltă simptome neurologice sunt, în general, împărţiţi în trei categorii: meningită West Nile, encefalită West Nile şi paralizie acută flască. Recuperarea după boală este completă, mai rapidă la copii decât la adulţi, de cele mai multe ori însoţită de slăbiciune şi dureri musculare pe termen lung, aproximativ un an de la debutul simptomelor. Sechele permanente nu au fost descrise. Direcţia de Sănătate Publică Argeş recomandă populaţiei, în sezonul cald, să evite zonele în care sunt ţânţari şi să poarte îmbrăcăminte cu mâneci şi pantaloni lungi. Să utilizeze substanţe chimice repelente de ţânţari, să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă şi să ia măsuri de eliminare a surselor larvare situate pe proprietăţile private sau în vecinătatea lor. O atenţie deosebită trebuie dată micilor recipiente ce pot acumula apă, aflate în gospodării ori aruncate pe terenuri virane: cutii de conserve, găleţi, borcane, jucării de material plastic, butoaie, farfuriuţe suport pentru ghivece de flori, folii de polietilenă în care se adună apa de ploaie ori din stropitul grădinii. Anvelopele expuse la precipitaţii nu trebuie ţinute sub cerul liber pentru a nu acumula apă de ploaie. Trebuie ridicate de pe terenurile virane, iar dacă sunt reutilizate în alte scopuri în gospodării, trebuie umplute cu pământ sau nisip pentru a nu acumula apă. Adrian TĂNASE