Susţinută de primarul Liviu Ţâroiu şi Sergiu Cicu, coleg la ALDE cu Tudor Pendiuc, Gabriela Pendiuc mai face o încercare de a menţine la Câmpulung secţia externă a Şcolii de Arte şi Meserii Piteşti, deschisă în municipiul nostru în urmă cu patru ani. Deşi se gândea să închidă, văzând că nu mai are cereri decât pentru clasa de pictură, celelalte trei, sculptură în lemn, chitară şi fotogafie, nefiind atractive pentru musceleni, autorităţile locale au găsit o variantă de a păstra în funcţiune şcoala privată, instruind personal pentru „Marama Musceleană”. Conducerea Cooperativei s-a arătat interesată să ajute cursul cu logistică şi o meşteră populară, care să le pregătească pe tinere în arta ţesutului şi a cusutului. Pentru elevele de condiţie modestă, indiferent că provin de la ţară, cu condiţia de a învăţa la Câmpulung, Primăria va subvenţiona din bugetul public costul cursului particular.
S-au desfiinţat sculptura, chitara şi fotografia
Pe 31 octombrie 2012, Consiliul Local din mandatul trecut aproba o asociere a Municipiului Câmpulung cu Consiliul Judeţean şi Şcoala de Arte şi Meserii Piteşti, în vederea înfiinţării în localitatea noastră a patru secţii externe de pictură, chitară, fotografie şi sculptură în lemn ale acestei instituţii. Municipalitatea se obliga să susţină financiar taxa de frecventare a cursurilor pentru 15 elevi ai secţiei de sculptură în lemn, în cuantum de 4.860 lei/an şcolar (15 elevi x 324 lei/elev/an şcolar), care beneficiau exclusiv de ajutor de şomaj sau ajutor social şi pentru copiii sub 18 ani proveniţi din aceste familii.
În martie, anul următor, aleşii au revenit asupra acestei hotărâri, fiind de acord să mărească suma – aproape că au dublat-o – care se suporta din bugetul Câmpulungului, pentru cursanţii care n-aveau cu ce să achite taxa de frecventare a şcolii Gabrielei Pendiuc. Este vorba despre categoriile defavorizate precizate mai înainte, care se pregăteau la clasa de sculptură în lemn, pentru care autorităţile locale s-au arătat dispuse să achite 9.000 lei/an şcolar (30 elevi x 300 lei/elev/an şcolar).
La fix patru ani distanţă de momentul aprobării asocierii, constatând că interesul publicului faţă de activităţile derulate în cadrul Şcolii de Arte şi Meserii Piteşti, găzduite de fosta Şcoală 7, a scăzut considerabil, Consiliul Local s-a văzut nevoit să modifice hotărârea iniţială. Managerul instituţiei piteştene, Gabriela Pendiuc, i-a înaintat primarului Liviu Ţâroiu o adresă, prin care îl informa că „pentru anul şcolar 2016-2017, până la această dată, nu avem înscrieri ale elevilor pentru clasele de sculptură în lemn, chitară şi fotografie. În consecinţă, vă rugăm să ne comunicaţi dacă vom continua funcţionarea acestor clase, le vom transforma în alte specializări sau vom înceta contractele de asociere încheiate în anul 2012, dintre Consiliul Judeţean Argeş, Şcoala Populară de Arte şi Meserii Piteşti, pe de o parte, şi Consiliul Local al Municipiului Câmpulung, de pe altă parte.”
Ai noştri au hotărât să continue, dar sub altă formă. Adică, în loc de sculptori în lemn formaţi la şcoala doamnei Pendiuc, ţesătoare şi cusătorese pregătite de o meşteră populară de la Cooperativa meşteşugărească „Marama musceleană”, care va asigura, totodată, şi logistica necesară desfăşurării cursului practic.
Astfel, la şedinţa din 31 octombrie 2016, în locul şampaniei deschise la ceas aniversar, patru ani de activitate la Câmpulung, aleşii s-au văzut nevoiţi să aprobe „restructurarea” ei. Mai exact, clasele de chitară şi fotografie au fost desfiinţate, iar clasa de sculptură în lemn, pentru frecventarea căreia elevii nevoiaşi primeau subvenţie de la Primărie, s-a transformat în clasă cu activitate tradiţională de ţesut-cusut. Singura menţinută a fost secţia de pictură.
Banii din bugetul local, 4.500 de lei/an şcolar, sumă din care sunt susţinuţi, pentru plata orelor, 15 învăţăcei, cu o sumă de 300 de lei fiecare, sunt direcţionaţi către noua secţie de ţesătorie şi cusătorie. În sarcina Primăriei Câmpulung intră şi asigurarea spaţiului necesar desfăşurării activităţii, precum şi a utilităţilor aferente (energie electrică şi termică).
Aşadar, iniţiatorii acestui demers la Câmpulung mai fac o încercare, înainte de a desfiinţa total această şcoală privată, de vreme ce nu sunt solicitări pentru ceea ce se predă în cadrul ei.
Curs nou, de ţesut şi cusut, ţinut de o meşteră de la „Marama Musceleană”
În cadrul discuţiilor purtate în plen, la întrunirea din 31 octombrie 2016, liberalul Ionel State a reamintit că o propunere asemănătoare a făcut şi în mandatul trecut. „Imediat după ce s-a încheiat acest parteneriat cu Şcoala de Artă, la un an, fiindcă au fost puţini copii care s-au înscris de bună voie, după care s-a practicat aducerea lor de la comune, numai ca să reziste. Eu am propus s-o trecem la Casa de Cultură, fiindcă am putea şi noi s-o ţinem fără probleme şi să nu mai dăm aceşti bani către Piteşti tot timpul.” L-a contrazis primarul Liviu Ţâroiu, potrivit căruia „Casa de Cultură nu face învăţământ”, secondat de Sergiu Cicu, coleg de partid, la ALDE, cu Tudor Pendiuc, soţul Gabrielei Pendiuc, în opinia căruia: „Şcoala de Arte şi Meserii Piteşti are un anumit profil, Casele de Cultură, în general, în toată Ţara Românească, au alt profil. Ele pot face cercuri, dar nu pot decât să emită o diplomă, în care să spună că au absolvit un cerc. Nu este valabil la angajare. Certificatele eliberate de Şcoala de Arte şi Meserii Piteşti, la sfârşitul unui curs, acordă celui care l-a absolvit atestat de a se încadra în muncă. Casa de Cultură nu poate să facă acelaşi lucru. Încă un lucru de nuanţă care s-a spus: “decât să dăm banii la Piteşti”. Nu, nu dăm banii la Piteşti, noi dăm banii copiilor care merg la aceste cursuri. Pentru că se înţelege greşit şi, de multe ori, se interpretează alt fel lucrurile. Banii se duc pentru copii. Noi finanţăm aceşti copii.”
„Iar copiii îşi plătesc profesorul, care este tot din Câmpulung.”, a completat secretarul Nicolae Ghinea.
S-a ajuns la schimbarea profilului clasei de sculptură în lemn, pentru care nu mai existau nici elevi, nici instructor, care ar fi accesat un proiect cu fonduri europene şi are altă activitate în prezent, după nişte discuţii cu conducerea de la „Marama Musceleană”. „Dânşii au spus: „Da, domnule, dorim să avem o clasă pentru aşa ceva, fiindcă nouă ne trebuie. Pot face practică la noi, să găsiţi o locaţie lângă „Marama Musceleană”. Am găsit o locaţie la Şcoala 2.”, a descris Liviu Ţâroiu soluţia identificată pentru a menţine în funcţiune Şcoala de Arte şi Meserii, rămasă într-o singură clasă, cea de pictură.
Primăria va subvenţiona cursul şi pentru copiii de la ţară care învaţă la Câmpulung
Liberalii au cerut ca cei 15 copii, cărora Primăria le plăteşte cursurile, să fie din Câmpulung. Asta pentru că la Şcoala 7 nu învăţau elevi din comunele din jurul municipiului, însă clasa de sculptură era frecventată mai mult de cei din Bughea. La vot s-a supus varianta primarului: copii care învaţă la şcolile din oraş şi care pot să domicilieze la ţară, având prioritate cei din Câmpulung. Dar, pentru acoperirea celor 15 locuri subvenţionate de Primărie – pentru cursanţii fără posibilităţi materiale – vor fi acceptaţi şi elevii proveniţi din mediul rural. Constantin Ivan a anticipat succesul de care se va bucura acest nou curs, prin intermediul căruia fetele, cel mai probabil, vor fi învăţate să ţeasă şi să coasă, acţiunea putând culmina, în opinia consilierului local PSD, cu un festival al iei şi al maramei muscelene, combinate cu alte activităţi specifice Muscelului.