Pe când nu-şi imagina că va ajunge să candideze la Primărie, ca simplu cetăţean, Spiridon Oprea a vrut să se lămurească în privinţa unui anumit subiect, discutându-l cu cei responsabili, drept pentru care s-a adresat unui specialist din Primărie. L-a întrebat dacă „se poate”, iar acesta i-a răspuns clar: „Nu se poate”. A insistat, dar răspunsul colegului de dialog a rămas neschimbat. Iată în privinţa cărei chestiuni voia să se edifice. Într-o zi, acesta a remarcat pe schela montată pe faţada unui bloc trei muncitori, în timp ce al patrulea trebăluia pe jos. Echipa se ocupa de renovarea unei părţi a exteriorului blocului, de la parter, până la ultimul etaj. „Am fost încântat să văd că, în cinci zile, au terminat treaba şi s-au apucat de demontarea schelei. M-am apropiat şi am întrebat cât costă investiţia: manopera şi materialele folosite. Atunci am aflat că pe acea coloană se aflau numai apartamente cu două camere, iar costurile pentru un apartament au fost de 4.500 de lei de apartament. Au mai spus că se ocupă cu aranjatul pavelelor, serviciu al cărui tarif se ridică la 80 lei/mp.”, a aflat Spiridon Oprea stând de vorbă cu lucrătorii.
N-a întrebat cui aparţine firma, căci nu acest amănunt îl interesa, dar şi-a făcut o idee clară despre rentabilitatea unei asemenea afaceri. Întrebarea sa pentru angajatul Primăriei era: de ce nu face Primăria această treabă, căci atunci ar fi mult mai ieftin pentru cetăţeanul câmpulungean, oferindu-i, totodată, şi soluţia financiară pentru această activitate:
„=Se pot vinde la licitaţie cele două Skoda Octavia; poate le cumpără chiar cei care le folosesc, căci sunt deja îndrăgostiţi de ele;
=Se comandă cinci schele metalice la standardele prevăzute de lege;
=Se pregătesc 20 de persoane din rândul angajaţilor existenţi, iar, dacă nu doresc, fără suplimentarea personalului, vor fi angajaţi alţii;
=Se angajează un inginer în specialitatea construcţii, care să coordoneze activitatea celor cinci echipe;
=Trebuie achiziţionat un mijloc de transport.”
„Aceste echipe, prin proiecte derulate cu fonduri din bugetul local sau cu fonduri europene, au de lucru cel puţin şase ani în Câmpulung. Cheltuielile ar ajunge la 60% din tarifele practicate de firme. În toate oraşele moderne, parcările, trotuarele sunt placate cu pavele colorate, care dau un aspect plăcut şi elegant. Pe un spaţiu restrâns, de aproximativ 400 mp, se poate amenaja o hală pentru fabricarea pavelelor necesare lucrărilor întreprinse pe teritoriul municipiului. Pot fi folosiţi muncitori din rândul câmpulungenilor care locuiesc la blocurile fostei uzine.”, este o soluţie gândită de Spiridon Oprea de a rezolva două probleme: şi cea referitoare la asigurarea materialului utilizat la lucrările edilitar-gospodăreşti, şi cea socială, cea mai gravă, lipsa locurilor de muncă.
„Cu bani puţini se pot face multe lucruri, oamenii vor avea unde munci şi cu ce să-şi întreţină familia. Şi, totuşi, eu am ajuns la concluzia că dacă vrei, se poate. Eu sunt sigur că se poate şi acesta este un proiect pe care vreau să vi-l propun.”, a afirmat Spiridon Oprea.
Şi nu este singurul proiect pe care îl propune câmpulungenilor şeful UNPR Câmpulung. „Vestita piaţă din Grui a fost subiect de presă, de analiză, mulţi ani, în Consiliul Local. A asistat la licitaţii necâştigate şi, într-un final, a rămas la fel. A suportat uzura anilor care au trecut şi nepăsarea domnilor care conduc municipiul de mulţi ani. Nu de mult, a apărut în presă ideea de geniu a unui ales local, potrivit căruia imobilul s-ar încadra foarte bine în realizarea unui loc de joacă acoperit. Dezordinea din capul domniei sale se reflectă în tot ce gândeşte şi apoi doreşte să aplice în practică. Eu, domnilor, vă propun următoarele: transformarea acestui obiectiv într-o hală, împărţită în spaţii de 150-200 mp. Aceste spaţii vor fi date în folosinţă, în mod gratuit, cu plata utilităţilor, firmelor, asociaţiilor care vor face o anumită producţie şi vor avea în permanenţă 5-7 angajaţi. Aşa vor intra în legalitate prestatorii de servicii (service), care acum folosesc garajele aflate pe domeniul public.
Aici se pot amenaja: service-uri; ateliere de tâmplărie, inclusiv termopan; ateliere de fier fotjat. Eu consider că acest oraş are nevoie de peste 400 de stâlpi de fier forjat, la aproximativ 400 lei bucata, şi 200 bănci, la 300 de lei bucata. Sigur vor concura în sens pozitiv iluminatul actual din parcurile noastre. Reamintesc că un stâlp de iluminat a costat aproximativ 18.000 lei bucata.
M-am gândit că proprietarii actuali ai celor 9-10 foste centrale termice doresc să le pună în valoare. Nimeni nu i-a îndrumat spre accesarea unor fonduri europene, cu proiecte de până la 100.000 de euro fără TVA, cu încredinţare directă, ceea ce ar duce la noi spaţii de producţie, cu noi angajaţi.
La parterul blocurilor din cartierele Grui şi Vişoi sunt fostele spaţii comerciale deteriorate, cu gratii metalice şi geamuri sparte. Indiferent cine sunt proprietarii acestora, au obligaţia de a le schimba aspectul şi de a încerca să le dea o destinaţie. Astfel, nu s-ar mai construi tot felul de ciudăţenii lipite de blocuri, autorizate de actualii specialişti din Primărie.
Până în prezent, împreună cu echipa din cadrul UNPR, am luat în discuţie şase proiecte ce necesită accesarea fondurilor europene. Valoarea lor este mare, iar realizarea se va face pe parcursul mai multor ani. De asemenea, pentru schimbarea aspectului oraşului, au fost propuse spre analiză 18 proiecte cu valoare de până la 100.000 euro fără TVA. Realizarea acestora se va face prin încredinţarea directă numai firmelor din Câmpulung. Finanţarea este posibilă prin accesarea fondurilor europene şi de la bugetul local. În campania electorală din luna mai vom supune dezbaterii dumneavoastră aceste aspecte.”, a încheiat Spiridon Oprea.