Vicele-primar, adeptul scufundării în grup. Sau al scufundării celorlalţi

Editorialul de vineri
Spre deosebire de colegul condamnat, Liviu Ţâroiu are o „şmechereală”, într-o doză destul de crescută, căpătată, probabil, din vremea în care contribuia la aglomerarea grilei de directori de la ARO. Această „şmechereală”, care este, mai degrabă, calitate decât defect, l-a ajutat să se strecoare, şapte ani, pe culoarele de la cel mai înalt nivel al Primăriei, ca viceprimar şi, iată, acum, ca primar purtător de tricolor, semnătură şi responsabilităţi. Incomparabil mai viclean decât Călin Andrei, care a ales să se afunde singur, Liviu Ţâroiu i-a cooptat la masa răspunderii pe colegii din Consiliul Local, ca să decidă împreună în situaţiile ingrate sau să decidă ei, în cazul în care au o părere diferită de a lui. Ţâroiu, în scurtu-i mandat de primar, a ales varianta unei „scufundări” în grup, în cazul „Kretzulescu”, cea mai urâtă moştenire lăsată de primarul cu mandatul scurtat de hotărârea instanţei.
Trezindu-se pe cap cu trei nenorociri într-o săptămână, în privinţa cărora trebuie luate decizii urgente, viceprimarul-primar i-a adunat pe consilierii locali, ca să-şi asume răspunderea laolaltă cu el. Un lucru pe care Călin Andrei nu că nu l-ar fi făcut, chiar nu l-a făcut. A hotărât de unul singur, iar, când a avut nevoie de votul Consiliului Local, le-a trântit în faţă materialul, a ţinut un speech autoritar despre „şansa” şi „viitorul” Câmpulungului cu proiectele lui, iar aleşii, de sub bocancul său, au ridicat mâna aprobator. Nimeni n-a îndrăznit în 11 ani să-l contrazică, nicidecum să voteze împotrivă, fiindcă devenea „proscrisul” administraţiei locale, cel care bloca dezvoltarea Câmpulungului, devenea duşmanul Câmpulungului!
După epoca deciziilor marca Andrei, a căror sursă de inspiraţie nu depăşea zidul format în jurul său de sfătuitorii la cinele (şi prânzurile) de taină, Liviu Ţâroiu a creat o altă atmosferă de lucru. Şi nu că nu i-ar plăcea să hotărască de unul singur, să conducă de unul singur, aşa cum a făcut colegul liberal, pe care setea de putere l-a aruncat afară din Primărie, într-un final. Şi pesedistul vrea să fie primar adevărat, doar de aceea a candidat în 2008, de aceea repetă acum, cu fiecare ocazie, fără ocolişuri, că, în prezent, el e singura propunere de candidat a PSD-ului. Fie parţiale, în 2015, fie totale în 2016. Nu Cicu, nu Dumitrescu, nu Fologea. Numai că în actuala conjuctură, în care totul pute: câinii cu care, în 2015, e musai să facă ceva, reţeaua de apă, mai urgentă decât câinii, decât cârpelile stradale şi decât Zilele Câmpulungului, şi „Kretzulescu”, proiectul care pute al nabii de tare a penal, Ţâroiu a fost nevoit să-i cheme la consultări pe colegii consilieri.                                                 
Dacă în privinţa câinilor aleşii sunt dispuşi s-o mai lălăie şi în acest an, având deasupra capului securea celor 60 de miliarde pe care trebuie să le înapoieze Ministerului Dezvoltării, care ne-a returnat marea majoritate a sumelor irosite până în prezent pe lucrările ardelenilor, cu acest proiect blestemat este a groasă, pe româneşte. Contractul de execuţie, încheiat cu Grup Corint, expiră pe 6 aprilie 2015. Până la acea dată, trebuiau încheiate toate cele cinci obiective: Grădina Publică, Parcul şi Băile Kretzulescu, Bulevardul Pardon, strada Negru Vodă (Piaţa Primăriei) şi strada Nae Leonard. 25%, acesta este stadiul proiectului, la doi ani de la debut, interval în care Grup Corint a „executat” ce era mai scump. Tupeul nesimţit al acestei firme, susţinute şi de Ministerul Dezvoltării, şi de ADR Muntenia, merge într-acolo încât cere să i se permită să continue lucrarea până la 31 decembrie 2015. Asta ca să mai stoarcă alţi bani de la comunitatea locală, iar pierderile noastre să fie mai mari.
Continuarea unui contract cu deznodământ de tragedie greacă i-a împărţit pe aleşi în două tabere: liberalii, 10 la număr, până la sfârşitul lui aprilie, când îşi vor reface numărul descompletat prin demisia lui Dutcă, vor încetarea contractului la data la care se încheia de drept. Adică pe 6 aprilie 2015 să-i spună insului care boncăne în clădirea băilor, după modelul supravieţuitorilor din corabia scufundată, că poate să înceteze deruta câmpulungenilor, creând aparenţa că se munceşte, şi să plece acasă, după colegii care au părăsit de mult şantierul. Ţâroiu se plasează în tabăra adversă (din care nu ştim să mai facă cineva parte), care insistă să continue agonia cu Grup Corint.
De 1 Mai, de Ziua Muncii, parcurile vor fi redeschise publicului, a anunţat, cu optimism electoral, Liviu Ţâroiu, fără a preciza anul. Dacă este vorba de 2015, s-ar putea să nu fie el cel care le inaugurează, fiindcă umblă vorba că, în aprilie, este posibil să fie primul şi ultimul termen al procesului cu Prefectura, care a contestat schimbarea viceprimarului. Iar la 1 Mai s-ar putea să se încheie ambele mandate ale lui Ţâroiu, şi de viceprimar, şi de primar. Pentru totdeauna.