



La începutul săptămânii, raidul Elenei Lasconi prin cartierele Câmpulungului, care a început cu cele mai îndepărtate şi uitate periferii urbane, unde nu-ţi vine să crezi că trăiesc semeni de-ai noştri – primarii noştri sigur nu cred -, a continuat la fostele blocuri ARO. A căror populaţie l-a dezamăgit profund pe actualul primar aflat în căutare de „materie primă” pentru proiectul „Schimbă-ţi viitorul!” Locatarii din fostul complex muncitoresc al uzinei erau buni de cursanţi în programul plătit de UE de pomană, ca să crească numărul de „diplomagii” sau „diplomaţi” la Câmpulung. Mărginimea dinspre Voineşti a municipiului a spus „pas” diplomelor bune la nimic, deşi veneau la pachet cu o masă caldă şi băutură răcoritoare acordate după fiecare întâlnire cu instructorii în meseriile comandate de patronii musceleni.
Cum Executivul, care miza pe serviciile acestor „nevoiaşi” în „Schimbă-ţi viitorul!”, a fost refuzat, nici Primăria nu le-a schimbat aspectul exterior al celor patru imobile, înlocuite în planurile de reabilitare cu socialele din Vişoi, 9, 10 şi 17. Incorect şantajul acesta care depăşeşte graniţele emoţionalului: îţi făţuiesc blocul doar să fii prezent, hrănit şi plătit la cursul de „tăiat frunză la câini”. Altfel spus, UE plăteşte o păcăleală pentru toate părţile proiectului şi pentru comunitatea locală, care n-are mai mulţi angajaţi, mai puţini săraci, mai puţini marginalizaţi ori mai puţini bolnavi şi analfabeţi. Doar se schimbă în bine conturile membrilor echipei de implementare a proiectului, plătite regeşte pentru eforturile de împuţinare a nevoiaşilor din Câmpulung.
Primăria nici măcar o asfaltare n-a făcut aici din proprie iniţiativă, ci presată de o instituţie superioară
Urâciunea mini-cartierului sancţionat pentru respingerea invitaţiei Primăriei în dilemă că nu găsea cetăţeni cu buzunare goale la Câmpulung arată străinilor de oraş care vizionează pagina de socializare a Elenei Lasconi ce ascund autorităţile sub preş de decenii bune. Unde s-a mai pomenit ca, în albumul de promovare a unui candidat la Primărie, să apară ce are oraşul mai mizer, mai infect, mai dăunător imaginii electorale?! Blocurile ARO, aflate la graniţa sărăcăcioasă a oraşului cu bogatul Lereşti, nu s-au aflat vreodată pe itinerarul de campanie al vreunui politician. Până luni, 17 august, când Elena Lasconi i-a vizitat pe aceşti marginalizaţi, şi din vina lor, şi din vina autorităţilor, care nu s-a obosit să civilizeze aceşti câmpulungeni izolaţi nu numai teritorial. „N-ai pe cine!”, ar veni rapid explicaţia capilor Primăriei, care a asfaltat acest capăt al străzii Uzina ARO la presiunea Avocatului Poporului! La doi ani distanţă după ce Toader, de la Lereşti, a turnat asfalt pe Marineşti, până la hotarul cu Câmpulungul, în dreptul fostului CESAR.
Acum doi ani, insistenţele Liviei Solomon, o locuitoare a străzii Traian, pe care figurează trei case din zona lereşteană Marineşti, aflate în continuarea fostului CESAR, n-au fost în van. În programul de lucrări în 2019, strada Uzina ARO, care începe de pe podul Uzinei şi ţine până la marginea complexului de blocuri foste muncitoreşti, a figurat între primele trei artere câmpulungene propuse la asfaltare cap-coadă. Nu plombe, nu cârpeli, nu mânjeli, ci covor bituminos turnat pe o suprafaţă de 2.400 de metri pătraţi. Petenta căreia lumea din zonă, nu numai simpli locuitori, câmpulungeni şi lereşteni care o tranzitează, ci şi personalul companiei Landmark Management şi al Facultăţii „Spiru Haret”, îi datorează obţinerea angajamentului de asfaltare al edililor, a avut un ajutor şi din partea autorităţilor centrale. Livia Solomon s-a adresat în mai multe rânduri Avocatului Poporului, şi la Bucureşti, şi la Piteşti, instituţii care, la rândul lor, au cerut şi obţinut răspunsuri de la Primăria Câmpulung, presată astfel să includă în cel mai apropiat buget local asfaltarea în dreptul blocurilor ARO. Obţinută de localnici nu din generozitatea aleşilor, ci cu gălăgie, multă gălăgie!
Acest capăt de Câmpulung a fost inclus în campania „din poartă în poartă” a Elenei Lasconi, care a mai fost aici şi la sfârşitul anului, alături de copiii de la „Dinicu Golescu”, pentru o acţiune caritabilă. Elena a vorbit şi cu cei de la blocuri, şi cu cei de la case, care s-au bucurat de prezenţa ei naturală, complet diferită de candidaţii „tradiţionali”, distanţaţi de la sine de astfel de aşezări.
„Vă spun cu mâna pe inimă: când o să ajung primar, veţi vorbi cu mine exact ca acum când vă întâlnesc pe stradă şi tot ce voi face va fi în interesul vostru, al fiecărui câmpulungean. O să fac un lucru pe care nu l-a făcut niciun primar până acum, pentru a rezolva problemele, punctual, stradă cu stradă. În primul rând, înainte de a scrie proiecte, de a discuta cum vom cheltui banii, voi discuta cu reprezentaţii fiecărui cartier din Câmpulung. În zilele în care ne ajută vremea, îmi voi muta „biroul” pe stradă, între blocuri, în parcuri, pentru că numai aşa putem progresa: prin comunicare. Vreau să vă asigur că nu voi face diferenţe între cei care trăiţi la blocurile uzinei, centru, Apa Sărată, Grădişte, Pescăreasa, Grui, Vişoi, Schei, Creţişoara, Flămânda, Şubeşti, Tabaci, Piaţă, Valea Bărbuşii, Valea Româneştilor, Mărcuş.
Iar voi, cei care munciţi până seara târziu şi nu aveţi timp să ajungeţi nici la Primărie şi nici pe unde o să umblu eu pe străzi, o să puteţi să comunicaţi cu mine cu ajutorul tehnologiei.”, este angajamentul Elenei Lasconi în faţa câmpulungenilor. „E.M.”