Decât să bage peste 350.000 lei într-o lucrare exterioară a „putregaiului” situat în colţul străzii către târgul de fructe şi legume de lângă Kaufland, Liviu Ţâroiu ar prefera s-o vândă. Mărturisirea a fost făcută public, la şedinţa Consiliului Local de la sfârşitul lunii mai, când aleşilor li s-a cerut să fie de acord cu o investiţie totală cifrată la aproximativ 3 milioane de lei, constând în renovarea faţadelor a patru case din centrul istoric. Vi le amintim care sunt acestea: Casa Viforeanu, situată pe strada Matei Basarab, nr.36, singura care are statut de monument istoric, se află în vecinătatea Grădinii Publicii, având curtea învecinată cu parcarea blocului de lângă parc; casa de pe Negru Vodă, nr.130, de pe bulevard, la al cărei parter funcţionează sediul Digi; casa de pe Negru Vodă şi Republicii, având faţade pe ambele artere, de la nr.13, respectiv 20, la parterul căreia au activitate, despărţite de un gang, magazinele Casa Vacanţei şi Merceria „Firul Roşu” (pe strada Republicii); casa de pe strada Negru Vodă, nr.214, situată în continuarea sediului firmei Service Cold, pe colţ cu strada 1 Mai, care leagă Negru Vodă de Fraţii Goleşti. Aceasta din urmă pare şi cea mai distrusă, fiind un gest sinucigaş traiul într-o clădire cu găuri în tavane, prin care a plouat, decenii la rând. A-i face faţada şi acoperişul, în timp ce interiorul a putrezit, de câtă apă i-a spălat zidurile vechi, denotă lipsă de respect pentru banii câmpulungenilor, prăpădiţi pe o spoială menită să amăgească privirea trecătorilor. Primarul e conştient că aruncă la gunoi suma amintită în deschiderea articolului, tocmai de aceea a lansat o provocare celor interesaţi de terenul de aproape 350 de metri pătraţi, amplasat într-o zonă ultracentrală.
Cele două case de pe bulevard, cea cu sediul Digi şi cea cu Casa Vacanţei la parter, intră primele în şantier
În urmă cu două săptămâni, aleşii municipali au votat, la solicitarea Executivului lui Liviu Ţâroiu, cifrele investiţiei de consolidare şi reabilitare exterioară a celor patru imobile. Totalul celor patru proiecte se ridică la 2.982.765,41 lei, sumă defalcată astfel: Casa Viforeanu, din strada Matei Basarab, nr.36: 521.070,21 lei, din care construcţii + montaj, 356.928,56 lei; casa din strada Negru Vodă, nr.214: 362.024,66 lei, din care construcţii + montaj, 256.242,87 lei; casa din Negru Vodă, nr.13 şi Republicii, nr.20: 1.031.500,43 lei, din care construcţii + montaj, 729.744,16 lei; casa din strada Negru Vodă, nr.130: 1.068.170,11 lei, din care construcţii + montaj, 766.375,65 lei.
Primele care vor intra în şantier sunt cele două vile de pe bulevard, dat fiind proiectul de amenajare a centrului, care nu mai începe odată. Afirmaţia privind prioritatea execuţiei intervenţiilor planificate de-a-ndoaselea de Primărie, care mai întâi face pe dinafară, apoi pe dinăuntru – lucru în privinţa căruia avem îndoieli puternice că va continua -, este susţinută de alocările de fonduri, aprobate pentru lucrările la casele de pe bulevard, sub forma unei rectificări de buget.
Executivul a decis să apeleze din nou la excedentul bugetului, pentru a susţine o parte dintre renovări în acest an. Mai exact, 225.000 lei se consumă din economiile anilor trecuţi pentru a începe lucrările la casa aflată în rând cu Hotelul Regal, la capătul dinspre Bărăţie, iar pentru clădirea cu sediul Digi, 110.000 lei.
„Anul acesta, nu vom finanţa decât faţadele”
Fiind vorba despre proiecte pe care predecesorii săi n-au avut curaj să le abordeze, Liviu Ţâroiu a simţit nevoia să se împăuneze cu cele patru investiţii de natură imobiliară. „Avem patru proiecte pentru locuinţe pe care le deţine municipalitatea în centrul istoric, pentru care ne-am propus să facem faţadele către principală. Anul acesta, nu vom finanţa decât faţadele, dar ele au şi studii privind rezistenţa şi celelalte studii pentru reabilitarea totală a clădirii. Dar noi nu vom face, în acest an, decât partea efectivă de faţade, fiindcă fiecare capitol are buget stabilit.”, este anunţul primarului.
Singura reacţie îngrijorată, exprimată la nivelul Consiliului, faţă de intenţia autorităţilor de a renova exteriorul – şi nici acela în totalitate -, în condiţiile în care interiorul, la mai toate casele vechi, este afectat de igrasie, i-a aparţinut medicului Silviu Mănescu. Acesta s-a referit la inutilitatea planurilor de înfrumuseţare a frontului la stradă, planuri a căror durabilitate este zădărnicită de nerezolvarea cauzelor principale ale degradărilor: temelii afectate de umiditate, acoperişuri şi terase prin care plouă. „Vă referiţi la o situaţie de urgenţă, în care anumite zone din faţade trebuie refăcute, pentru că există iminenţa de a cădea. Dar sunt acoperişuri care nu mai sunt funcţionale, iar apa se scurge pe faţade, distrugând o parte importantă din materiale şi chiar din detaliile de arhitectură. Aceste clădiri necesită amenajări mai importante. Acoperişurile fiind degradate excesiv, la temelie există o umiditate exagerată. Detaliile pot fi afectate şi din cauza igrasiei. Aş considera că aceste lucrări ar trebui făcute de la început. Dacă facem o cosmetizare a faţadelor, nu facem altceva decât să irosim nişte bani. Aceste clădiri ar trebui să pornească de la o structură de rezistenţă, de la lucrări de infrastructură. Sunt clădiri foarte vechi, de sute de ani. Este important a le salva, în primul rând. În al doilea rând, trebuie să gândim funcţionalitatea lor. Trebuie să fie păstrată funcţionalitatea de locuinţe a acestor clădiri.”, a pledat dr.Mănescu pentru o cronologie firească a lucrărilor. Asta dacă se doreşte să se facă un lucru trainic.
Nu este cazul Primăriei Câmpulung, unde politicienii din conducere nu fac pentru trăinicia investiţiei, ci pentru trăinicia lor în funcţii. Adică omul care trece pe lângă faţada renovată să fie convins să-i acorde al doilea mandat lui Liviu Ţâroiu. Nici refacerea exterioarelor de la stradă nu este planificată a se executa în integralitatea elementelor componente. Aleşilor le-au fost prezentate două variante de lucru: una în care piesele decorative sunt înlocuite doar acolo unde lipsesc, alta în care se înlocuieşte totul. Executivul a optat, bineînţeles, pentru prima, care este mai ieftină.
„Mă tot gândesc dacă nu e mai bine s-o vindem decât s-o refacem”
După pledoaria liberalului, Ţâroiu a admis că şi acoperişurile intră tot în etapa întâi. Şi că niciun muncitor al firmelor câştigătoare ale licitaţiilor nu va bătea un cui până când Consiliului nu i se va prezenta „planul de atac”. Altfel spus, Consiliul Local este cel care va purta răspunderea ordinii lucrărilor, aprobând cu ce începe Primăria şi cu ce termină. Normal era ca faţadele să fie ultimele, după ce era pusă la punct consolidarea construcţiilor. Dar cum Ţâroiu are Consiliul la degetul mic, politicienii vor încuviinţa programarea iresponsabilă a intervenţiilor. „Fiecare D.A.L.I. – documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii – prevede şi partea de rezistenţă, şi amenajare interioară, şi acoperiş, şi faţadă. Noi am cerut tuturor colocatarilor să participe, în funcţie de suprafeţele deţinute de fiecare. Am primit câteva acorduri, urmează să primim şi de la cei cărora le-am vândut noi apartamente. După ce aprobăm aceste D.A.L.I., vom prezenta ce e necesar a fi cel mai repede de făcut, în aşa fel încât faţadele să fie cât mai curând puse în valoare. Lucrările primordiale vor fi pe partea de acoperiş. Să fim nebuni să facem faţadele fără să rezolvăm acoperişul, ca după aceea să suporte degradări. Pe parcurs ce vom derula discuţiile, vă voi prezenta, la fiecare obiectiv în parte, ce trebuie să facem. Nu vom încredinţa nicio lucrare, până nu vom discuta împreună ce lucrări putem finanţa.”, vrea Liviu Ţâroiu să credem că el chiar va ţine cont de părerea aleşilor.
Ca administrator de buget, acesta are o rezervă în privinţa demarării lucrărilor la casa de pe colţ cu strada spre târg. „Numai pe Negru Vodă, nr.214, în faţa Ancăi Coşa – n-o facem pe a ei că ne-ar costa mult mai mult (n.r. a pişcat-o Ţâroiu pe arhitectă, cum că ar fi mai mult de muncă la casa ei decât la casa Primăriei – , e o clădire mare, care necesită o sumă extraordinar de mare. Mă tot gândesc dacă nu cumva e mai bine s-o vindem, dacă o cumpără cineva, decât s-o refacem.”, este gândul care îl frământă pe Ţâroiu şi care s-ar putea să-i tenteze şi pe cei interesaţi de terenul din centru. Numai că nici privatul n-are ce să facă cu hardughia putrezită, căci mai bine construieşte o casă din temelii decât să consolideze o ruină. Cât despre demolarea ei, curăţarea terenului de magherniţa cu etaj nu e posibilă, din cauza amplasării ei în situl istoric. Situaţie care se va menţine şi după apariţia noului P.U.G., care, se pare, va scurta centrul istoric până în zona Schei, scăpând strada Traian de această etichetă nemeritată. Magda BĂNCESCU