Guvernarea PSD şi-a dovedit eficienţa şi, pe lângă dezvoltarea şi susţinerea mediului de afaceri, a contribuit la creşterea nivelului de trai. Datele oficiale sunt concludente în acest sens. Dacă ne raportăm la anul 2016, an în care PSD a ajuns la guvernare, vom constata o creştere a puterii de cumpărare care nu poate fi negată. Pensiile şi salariile au crescut consistent, iar cu banii în plus pot fi cumpărate mai multe produse şi servicii. Pensia medie, de exemplu, a crescut de la 920 de lei, în 2016, la 1.181 de lei, în 2019. Pensionarii pot cumpăra acum cu 134 de pâini mai multe decât în urmă cu trei ani, cu 25 kilograme de carne de pui mai mult, cu 174 de ouă mai mult, cu 40 litri de lapte mai mult şi exemplele pot continua. „PSD şi-a respectat promisiunile şi a reuşit să crească puterea de cumpărare a românilor, proces care va continua. Este o diferenţă enormă de abordare faţă de guvernarea altor formaţiuni politice care au avut şansa de a demonstra ce pot. În vreme ce PSD majorează salarii, alţii le-au tăiat; în vreme ce PSD a majorat pensiile, alţii le-au impozitat şi au vrut să le reducă; în timp ce PSD a creat locuri de muncă, alţii au pus pe butuci economia şi au generat şomaj şi criză economică; nu în ultimul rând, în vreme ce PSD a redus taxele – TVA-ul la 19 la sută şi impozitul pe venitul global de la 16 la 10 la sută, alţii au mărit fiscalitatea. Cetăţenii au simţit şi simt în propriile buzunare diferenţa dintre politicile PSD îndreptate către oameni şi cele ale altor partide îndreptate împotriva oamenilor”, a declarat preşedintele PSD Argeş, Şerban Valeca, vicepreşedinte al Senatului României.
Scurt remember al unor măsuri definitorii ale guvernării PSD
Scurtă trecere în revistă a unor măsuri definitorii ale guvernării PSD:
-Reducerea TVA la 19%, de la 24%;
-Eliminarea a 102 taxe;
-Extinderea cotei de 1% impozit pe venit la peste 90% din firmele din România;
-Creşterea salariului net cu peste 50%, din 2016 până în prezent;
-Creşterea pensiei medii cu 28%;
-Creşterea veniturilor tuturor salariaţilor (bugetari şi din privat) cu 26,3 miliarde euro (+52%), în ultimii doi ani, potrivit Eurostat;
-Creşterea puterii de cumpărare, cu mult peste rata inflaţiei;
-În medie, pensionarii pot cumpăra cu 18% produse mai mult ca în 2016, iar salariaţii cu 26%;
-Aducerea României pe primul loc în Uniunea Europeană la productivitatea raportată la nivelul salariilor, potrivit Eurostat;
-Pentru fiecare euro plătit de angajator pentru salarii, un român produce 2,17 euro, faţă de media europeană de doar 1,62 euro;
-Reducerea datoriei guvernamentale de la 37,3% din PIB la doar 35% (România este a patra ţară din UE, cu cea mai mică datorie).
Astfel, programul de guvernare al PSD a pus economia în mişcare şi a adus mai mulţi bani în buzunarele românilor!
„Ministerul de Finanţe confirmă încă o dată ceea ce românii ştiu deja: în timp ce opoziţia ameninţă România cu intrarea în recesiune de doi ani, lună de lună, noi ducem la capăt un program de guvernare care creşte această ţară, de la an la an. În primele trei luni din 2019, veniturile bugetului de stat au crescut cu 12,5% faţă de anul trecut. Mai important însă e că acestea au crescut sănătos, ajutate de încasările din contribuţiile de asigurări (+21,9%), accize (+16,8%) şi TVA (+14,8%).”, a scris pe Facebook deputatul Mircea Drăghici, trezorierul PSD.
Noul indice care înlocuieşte ROBOR se va aplica şi programului „Prima casă”
Regula includerii în formula de calcul a ratei de dobândă a indicelui de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare calculat trimestrial se aplică şi programelor guvernamentale Prima Casă, Prima Maşină şi Investeşte în Tine, anunţă Ministerul Finanţelor.
Pentru creditele acordate în monedă naţională, rata de dobândă va fi compusă din indicele de referinţă calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului.
Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobândă variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe site-ul Băncii Naţionale a României şi reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Indicele de referinţă se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor.
Conform „Ziarului Financiar”, noul indice de referinţă se aplică atât creditelor noi acordate, la refinanţarea creditelor aflate în derulare cât şi contractelor aflate în derulare cu acordul părţilor formalizat prin act adiţional la contractul de credit. Din totalul creditelor acordate în România, 17% sunt pe Prima Casă.
Ţinta de absorbţie a fondurilor europene pentru agricultură este de 3 miliarde de euro
7,5 miliarde de euro din fonduri europene pentru agricultura românească în 2017 şi 2018, dublu faţă de totalul sumelor încasate de la UE în 9 ani, 2007-2016. Dacă în 2017 s-au efectuat plăţi de 3,33 miliarde euro din fonduri europene destinate agriculturii, iar în 2018 de peste 3 miliarde euro, pentru anul 2019 ţinta de absorbţie este de 3 miliarde euro.
Proiectele finanţate din FEADR, în perioada 1 ianuarie 2017 – 7 martie 2019, au vizat:
-153 de fermieri, din care 3.743 fermieri din zona montană;
-293 de IMM-uri non-agricole;
-557 dec exploataţii agricole comerciale, din care 387 de exploataţii pomicole;
-263 de unităţi de procesare, din care 13 în sectorul pomicol;
-580 km drumuri agricole vizate de proiectele finanţate (sM4.3);
-649 ha suprafaţă modernizată şi reabilitată, vizată de proiectele de irigaţii (sM4.3);
-143 de proiecte irigaţii (sM4.3);
-678.957 de locuitori vizaţi de proiectele de investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică (sM7.2);
-590.785 de locuitori vizaţi de proiectele de investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural (sM7.6);
-185 km drumuri comunale modernizate/nou construite (sM7.2);
-473 km reţea alimentare cu apă (sM7.2);
-417 km reţea canalizare (sM7.2);
-568 de tineri fermieri sprijiniţi (sM6.1), din care 1.606 tineri fermieri din zona montană.