Consemnăm cu dezamăgire al doilea eveniment în mai puţin de o săptămână la care aleşii locali lipsesc masiv, deşi prezentarea de miercuri, 25 iulie 2018, a stadiului în care se află elaborarea Planului Urbanistic General îi privea direct. Cinci consilieri locali din 19 au manifestat interes pentru ce a avut de spus echipa de elaborare a PUG: Constantin Staicu, Marin Stanciu, Cornel Băjan, Ionel Dumitrache şi Silviu Mănescu, pentru restul, consultarea publică având ca temă viziunea de dezvoltare a Câmpulungului nefiind suficient de motivantă. Puţinilor aleşi, care ar fi trebuit să fie prezenţi în formulă completă, PUG fiind unul dintre cele mai importante documente ale municipiului, cu care ei vor lucra, li s-au alăturat câţiva întreprinzători locali, Stelian Ion (Romturingia), Adrian Cicu (Autocom Cicu), Dan Şipoteanu (Capra Neagră), Dorin Mirea (Ceramus), Călin Busioc (Selena Import-Export), Lorin Smărăndoiu, de la ITM Argeş, Melania Voinescu, Mihai Vasilescu şi Radu Sâmpetru, preşedintele Consiliului de Administraţie al Edilului CGA SA, directorul general, respectiv managerul de operare, Cătălin Oprei, şeful Ocolului Silvic Câmpulung, Ionel Vlădescu, şeful Pieţelor, Costinela Dună, directorul TBC-ului, Ioan Neacşu, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Câmpulungul şi Muscelul”, Sister Teresa Ciuchin, din partea Şcolii „Sfântul Iacob” şi Asociaţiei „Caritas”, istoricul Carmen Oprescu şi alţi câţiva. În paralel cu Planul Urbanistic General se elaborează Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, cerinţă europeană, inclusă în cadrul legislaţiei, în anul 2016, ca parte complementară a documentaţiei de urbanism.
„Oraşul şi-a pierdut, în ultimii 30 de ani, cam 20% din populaţie”
Întâlnirea cu reprezentanţii firmei care lucrează la actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Câmpulung a debutat cu mesajul lui Liviu Ţâroiu. „În această perioadă de elaborare a Planului Urbanistic General, ne-am propus să avem câteva întâlniri cu reprezentanţii instituţiilor locale şi ai firmelor, consilierii locali şi cetăţenii, cu arhitecţi şi toţi care ne pot susţine în realizarea proiectului nostru.”, a precizat în deschidere şeful Executivului, după care arhitectul Irina Popescu Criveanu a prezentat publicului ce a realizat până în prezent echipa implicată în elaborarea PUG. Participanţii au fost invitaţi să-şi expună ideile şi propunerile referitoare la modul de abordare a documentaţiei.
„Încep să mă ocup cu dragoste de Planul Urbanistic General al municipiului.”, a afirmat arhitectul Irina Popescu Criveanu, componentă a unui grup de specialişti, care lucrează la actualizarea unui document de căpătâi al localităţii noastre, întocmit ultima oară în urmă cu aproape douăzeci de ani. I-au fost alături la Câmpulung arhitectul Andrei Jelescu, colegul şi partenerul acesteia la societatea Quattro Design – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi, proiectantul general al Planului Urbanistic General, inginerul peisagist Oana Pîrvu, de la aceeaşi firmă, şi dr.ing. Ionuţ Mitroi, de la firma TTL Planning, coordonator al Planului de Mobilitate Urbană Durabilă. Scopul întâlnirii de miercuri, 25 iulie 2018, l-a constituit consultarea societăţii civile, care cunoaşte cel mai bine nevoile aşezării.
„Singurul nostru rol, ca profesionişti în proiectarea acestui document strategic al oraşului, este acela de a sintetiza problemele şi de a încerca să găsim, pe baza discuţiilor cu dumneavoastră, o bună cale de dezvoltare a municipiului. Este foarte uşor să studiezi, să sintetizezi informaţii, dar este foarte greu să creezi o viziune de dezvoltare, care trebuie să stea la baza unui document de urbanism. Deseori, aceste documente sunt un fel de scuză. Ne ajută să avem posibilitatea să dăm autorizaţii de construire, să părem în legalitate, dar uităm foarte des rolul lor strategic.”, spunea Irina Popescu Criveanu, care a profitat de prezenţa câmpulungenilor într-un număr mulţumitor, ţinând cont de totala lipsă de receptivitate a comunităţii locale faţă de invitaţiile la dezbaterile publice de la Primărie, pentru a lansa apelul creării unui cadru de cooperare. Adică „ceea ce ştiţi dumneavoastră că trebuie făcut în oraş nu să se facă, pentru că un Plan Urbanistic nu face, ci să se combine într-o intenţie de dezvoltare, care trebuie să fie coerentă.”, a fost solicitarea arhitectei de la câmpulungeni.
PUG a fost contractat anul trecut, cercetarea specialiştilor care au câştigat contractul fiind la finalul etapei de fundamentare. Aşadar, s-au finalizat studiile specifice, care conduc la prima formulare a obiectivelor de dezvoltare a localităţii. Urmează o primă fază de sinteză, la toamnă, apoi propunerile preliminare de dezvoltare. În această a treia etapă, echipa de lucru are nevoie de părerea comunităţii câmpulungene. Ca obiective, PUG trebuie să stabilească, în primul rând, unde se construieşte pe acest teritoriu. „Unde este bine să construim din punct de vedere al imaginii urbane, al caracteristicilor terenului de fundare, al riscului la inundaţii, al problemelor tehnice pe care le putem avea. Pe de altă parte, stabileşte modul în care se construieşte. Ne-am obişnuit, pentru că am avut documentaţii de urbanism şi la Bucureşti, şi la Ploieşti, şi la Târgovişte, destul de slabe, să construim cum vrem. Acest lucru este bun, din unghiul de vedere al cetăţeanului. În fapt, cine este administraţia ca să ne spună cum să facem? Din unghiul de vedere al interesului public, nu e bine. E bine să ştim cum, ca să cădem de acord şi apoi pentru ca între noi să existe relaţii de politeţe. Ar fi bine ca acest Plan Urbanistic General să conţină nişte reguli asumate de toată lumea. Sigur, unii se vor supăra, alţii vor fi mulţumiţi. Dar cât mai mulţi trebuie să fie mulţumiţi. Astfel încât acest oraş să aibă o imagine. Ce imagine este iar subiect de discuţie.”, a expus arh.Irina Popescu Criveanu.
PUG priveşte, de asemenea, modernizarea reţelelor edilitare, o eternă problemă. „În acest moment, Planul Urbanistic General face o sinteză, dă nişte directive de dezvoltare, dar, evident, lucrurile evoluează.”, a adăugat aceasta, referindu-se apoi la problema monumentelor, „absolut nodală pentru Câmpulung, unul dintre cele mai importante oraşe ale Ţării Româneşti, dacă nu, cel mai important.” Patrimoniul construit, constituie, probabil, cea mai importantă problemă, de aceea va fi discutată separat şi în detaliu pe parcursul următoarelor luni. „Gradul în care comunitatea locală, reprezentată prin aleşii locali, îşi asumă păstrarea acestui patrimoniu, va defini viitorul municipiului.”, a afirmat aceasta.
Câmpulung a fost ridicat la rang de municipiu în toamna anului 1994 şi deţine o suprafaţă de 3.550 de hectare, din care aproape jumătate sunt incluse în teritoriul intravilan, stabilite în urmă cu aproape două decenii, când a fost efectuat ultimul PUG. „Avantajul major al municipiului Câmpulung a fost că nu s-a extins teritorial foarte tare. Periferia altor oraşe este distrusă. Aici, însă, lucrurile s-au dezvoltat destul de bine. Municipiul Câmpulung este în această categorie minunată a oraşelor mijlocii. Are o istorie formidabilă şi un rol istoric determinant. Toată lumea ştie că a fost capitală şi nu orice capitală. Prima capitală. Acest rol administrativ, chiar dacă a scăzut în timp, totuşi, a marcat atât comunitatea, cât şi teritoriul, precum şi gruparea activităţilor şi intereselor. Chiar dacă, acum, nu este nici sediu administrativ al unui judeţ, este, totuşi, centru al unei zone funcţionale, care ţine şi depinde de el. Din acest punct de vedere, oraşul are o datorie faţă de împrejurimi. Populaţia a crescut mult, faţă de perioada modernă, în perioada contemporană, cu un vârf după industrializare, după care a scăzut. Oraşul şi-a pierdut, în ultimii 30 de ani, cam 20% din populaţie. Aceste lucruri nu sunt atât de grave, atâta vreme cât putem conta că o parte a evoluţiei din anii ’60-’70 a fost artificială. Putem considera că oraşul se duce către o stare de echilibru. Care este această stare de echilibru reprezintă o altă problemă de viziune.”, a continuat prezentarea reprezentantei firmei care elaborează PUG.
Potrivit arhitectei Popescu Criveanu, cel mai rău efect al descreşterii populaţiei este procesul de îmbătrânire, fenomen prezent nu numai la Câmpulung, ci în foarte multe aşezări urbane ale României. „Este o problemă la care este foarte dificil să găseşti răspunsuri locale. Aici este nevoie de politici naţionale, pe care nu le avem. În orice caz, o politică de atragere a locuitorilor, aici, nu poate să se bazeze decât pe potenţialul oraşului.”, a mai precizat arh.Irina Popescu Criveanu.