„Dacă toţi primarii care vor veni după mine… că n-o să stau aici până nu ştiu când, tot trei-patru mandate mai stau, şi restul las şi altora.”, sunt cuvintele lui Liviu Ţâroiu, rostite pe la jumătatea anului 2018, cu ocazia prezentării primei documentaţii din istoria Primăriei Câmpulung având ca temă Râul Târgului. PSD-istul îşi propusese ca, în următoarele trei-patru mandate, în continuarea primului, 2016-2020, să execute cât de mult putea dintr-o investiţie pe care el o apreciase, ca durată, la 20 de ani. Prima zonă „atacată”, după ce ar fi avut toate proiectele şi banii necesari: tronsonul cuprins între Podul Braşovului – „Dinicu Golescu”. Bună sau proastă, în 2018, Câmpulung avea, după trei decenii în care s-a tot vorbit despre acest proiect, prima documentaţie oficială, care urma să stea la baza unor investiţii viitoare. Un viitor tradus tot în decenii, cum a fost perioada de aşteptare, dată fiind complexitatea propunerilor din studiul de prefezabilitate prezentat publicului în acea vară.

După un an şi jumătate de la acest moment de fală pentru Liviu Ţâroiu, care se vedea autorul unui proiect de o spectaculozitate nemaiatinsă de altă lucrare până la aceasta, primarul a plusat cu achiziţia pentru studiul de fezabilitate. V-am povestit la vremea respectivă cum a vârât startul licitaţiei între Crăciun şi Anul Nou, pe 23 decembrie 2019, după amiaza târziu, aproape de închiderea programului la Primărie. Procedura a fost în aşa fel planificată, încât să nu se înscrie altcineva în afara arhitectei care a lucrat studiul de prefezabilitate al investiţiei de modernizare a unei zone deloc exploatate, în ciuda potenţialului deţinut.

După cum intuiam, singura ofertă primită – căci una singură era pregătită să acceseze procedura într-un timp foarte scurt, până pe 9 ianuarie 2020, când expira termenul de înscriere – a provenit de la aceeaşi arhitectă. Asta se întâmpla în condiţiile în care autorităţile au avut, tot anul, banii pentru documentaţie. Valoarea cu care contractul a fost scos la licitaţie: 164.220 lei, peste alocarea de 135.000 lei, rezervată în bugetul pe 2019 pentru studiul de fezabilitate, contractat, după cum spuneam, după cel de prefezabilitate.
Studiul de fezabilitate avea ca obiect, cu precădere, „lucrările de regularizare a sectorului cuprins între podul DN73 şi Rezervaţia Arheologică de la Castrul Roman Jidova, respectiv Podul Decovilului”. Proiectul urmărea: „regularizarea albiei minore, taluzarea albiei majore, cu posibilitatea de realizare a unor alei pentru promenadă şi mişcare în aer liber; amplasarea unei noi centrale hidroelectrice în zona staţiei de tratare a apelor uzate; montarea pe ambele maluri a unor conducte pentru alimentarea cu apă potabilă şi pentru scurgerea apelor menajere spre staţia de tratare din aval; amenajări peisagistice, renaturarea albiei majore a Râului Târgului (cu arbori, păsări, amenajarea unei plaje şi a unui spaţiu de pescuit), realizarea unui traseu cicloturistic de-a lungul râului, amenajarea unor spaţii de interes comunitar.”

În afara utilităţii propuse – regularizarea albiei râului, microhidrocentrala, sursa de rezervă pentru alimentarea cu apă, sistemul de panouri fotovoltaice, în incinta Staţiei de Epurare -, investiţia punea accent pe agrement, sport, mişcare, relaxare prin facilităţile create. Şi anume crearea unui parcurs pietonal şi de ciclism de-a lungul malurilor, a unei promenade în jurul Băilor „Kretzulescu”, a unor zone de odihnă şi de recreere şi a unor spaţii de joacă pentru copii. În zona vizată de proiect erau proiectate terenuri pentru a fi închiriate sau concesionate pentru organizarea de activităţi comerciale.

Proiectul mai propunea îngrijirea podurilor existente, în sensul de a fi măcar curăţate de mizerie şi vopsite, construirea a două pasarele pietonale/ciclişti: una în zona Văii Rudarilor, la apeduct, cealaltă, după podul de traversare la microhidrocentrala Schitu Goleşti.

Din studiul de prefezabilitate executat acum trei ani a reieşit o valoare totală estimată a amenajării Râului Târgului de peste 71 milioane lei. De ce ne-a venit să amintim despre un proiect pe care Liviu Ţâroiu îl vedea ca pe o moştenire lăsată succesorilor în funcţie, dar nu mai devreme de 12-16 ani, cât avea de gând să stea la Primărie?! Pentru că, ghinion, moştenirea a ajuns doi ani mai târziu pe mâna unei primăriţe, care o refuză!
Elena Lasconi a declarat la o emisiune a colegilor de la Clar Tv că proiectul amenajării Râului Târgului, citez, trebuie să se oprească. Motivul: „nu este viabil, este scump, iar treaba cu hidrocentrala e o ţăcăneală!” Concluzia: „Ăla e un proiect mort. El s-a născut mort.” Naşterea moartă a proiectului, care ne-a costat bani frumoşi – dacă numai SF-ul era estimat la peste 160.000 lei, iar înaintea lui a fost plătit un SPF! – a convins-o pe şefa Executivului să abandoneze o iniţiativă care, în opinia ei, este posibil să fi avut în spate nişte interese. „Sunt daţi nişte bani acolo, dar am oprit, că nu are rost. Nu va fi pus în practică. De ce să mai dăm nişte bani aiurea?”, susţine primăriţa, care s-a gândit să rezume agrementul propus prin proiectul abandonat la un ştrand, care este mai simplu de făcut.

Că sunt ceva intenţii în această direcţie am bănuit după consumarea în alt scop a 60.000 lei din cei aproape 262.000 lei, prevăzuţi în acest an, la întocmirea bugetului, pentru studiu de fezabilitate, Plan Urbanistic Zonal şi alte studii aferente realizării „Amenajării complexe a Râului Târgului”. Dar acum este cert: intenţia de exploatare a ceea ce politicienii au numit în fiecare campanie electorală o „mină de aur” a picat.