Deteriorarea imaginii primarului Elena Lasconi – o realitate pe care nici ea n-o poate contesta -, şi din cauza campaniilor denigratoare din on-line, comandate politic, şi din cauza relaţiei defectuoase cu subordonaţii care îi fac multe, a generat o reacţie uşor intrigantă a USR-iştilor în Consiliul Local. Consilierii puterii au făcut un scut nevăzut în jurul primăriţei, în capul căreia se sparg toate, inclusiv chestiunea puternic deranjantă a mizeriei nemăsurate din Câmpulung. Sunt insignifiante, şi ca număr, şi ca virulenţă, opiniile care îl incriminează pe viceprimar ca responsabil direct de prestaţiile ADP-ului, degetul acuzator al comunităţii indicând către Elena Lasconi. Deşi primarul a împărţit sarcinile cu viceprimarul, Lasconi acordându-i lui Zaharia incomparabil mai mult credit decât i-a acordat Ţâroiu lui Blidaru. Ţâroiu ştia că n-are cu cine, aşa că nu s-a complicat. La un moment dat, când lui Ţâroiu părea că i s-a luat de figuraţia lui Blidaru, fiind încăierat de lume pe tema parcărilor de reşedinţă, nu s-a mai abţinut şi l-a bombănit public că un lucru l-a pus să facă şi acela a fost prea mult pentru “Mărgă”.
Alianţa funcţionează după alte principii, cu domenii de acţiune împărţite. Lui Zaharia i-au revenit cele care ar trebui să-i scoată în evidenţă calităţile, întrucât presupun muncă de teren. Iar munca de teren înseamnă imagine electorală. Nu pupitrele simpozioanelor, nu lansările de carte, nu evenimentele rafinate pentru un public restrâns. Unii veniţi în oraş, poate, pe perioada verii, nu sunt votanţi la Câmpulung. În acest mandat, vicele răspunde de ADP, Edilul, Pieţe şi şcoli. Domenii pe care, dacă le gestionezi acceptabil, sunt rampa de lansare către funcţia de primar.
Gestionate acceptabil nu sunt, de vreme ce picăturile de ochi folosite de câmpulungenii cu pretenţiile zbârlite ajută la perceperea cu mult mai multă claritate a munţilor de gunoi de oriunde. Chiar dacă lui Zaharia nu-i place să audă, realist privind aspectul Câmpulungului, este mai multă mizerie în oraş decât în mandatul trecut. E şi din cauza şantierului central, care ne-a umplut de praf şi pietriş. E şi din cauza ploilor care au umplut oraşul de buruieni ţâşnite din orice crăpătură a asfaltului, nemaivorbind de spaţiile tradiţionale cu verdeaţă. E şi din cauza neridicării resturilor rămase locului după demontarea garajelor, operaţiune pe care unii au făcut-o în scârba cea mare, de parcă ar fi fost devină vecinii pe care i-au deranjat cu aruncatul tablelor de la înălţime şi la distanţă, ca să fie siguri că martorii le înţeleg supărarea. Sunt cauze, scuze, motive neacceptate de câmpulungeni, care au avut încredere, toamna trecută, că actualii sunt mai buni decât foştii.
Cum trendul este suduitul primarului, USR-iştii au aplicat, la recenta dezbatere, o strategie de indicare a responsabilului de mizeria nemărginită. Sunt sigură că intervenţia Andreei Ionescu nu s-a vrut un afront la adresa partenerului de alianţă politică, deşi liberalii au cam făcut pe sfătoşii în faţa autorităţilor executive, ca nişte veritabili candidaţi aflaţi în campanie electorală. Dar un apropo la adresa prestaţiilor neconvingătoare ale lui Zaharia a fost, dintr-un motiv limpede pentru toată lumea. Lasconi este înghesuită cu o treabă de care trebuie să se ocupe ADP-ul şi Zaharia, în mod special. Mă îndoiesc că va avea efect sceneta USR-iştilor, adică se va schimba destinatarul ocărilor electoratului. Nu se va întâmpla asta. Lumea nu l-ar fi înjurat pe Zaharia nici dacă el însuşi manevra furtunul păcătos, cocoţat pe peria maşinii de spălat stradale. Tot Lasconi ar fi încasat-o şi atunci.
Pişcătura subtilă a fost păstrată pentru finalul dezbaterii, care a conţinut şi alte acuze voalate între politicienii din Consiliu, de treabă făcută pe jumătate. Cele mai pronunţate mâncărimi pe limbă le-au avut liberalii şi, în special, Ionel State, întors din concediu nevorbit. Nu m-am prins cui îi erau destinate reproşurile: Elenei Lasconi, ca responsabilă de tot ce mişcă în subordinea sa, sau Ramonei Simion, ca organizator al şedinţelor de Consiliu şi responsabil de corectitudinea, din toate punctele de vedere, a documentelor trimise aleşilor? Scăpările reclamate de State erau banalităţi transformate în acuze estompate de superficialitate. Precum data greşită la două proiecte de hotărâri, conform cărora urma să aibă loc o şedinţă şi pe 31 august. Sau un termen de derulare a proiectului „Cultură în Poieniţă”, de 18 ani, în loc de 18 luni, greşeală imputabilă chiar colegului de partid al lui State, Liviu Iana, căci el a făcut cererea către Primărie. Secretariatul are vina de a nu fi citit cu atenţie adresa directorului Casei de Cultură.
Auzind că iar sunt inadvertenţe în materialele remise aleşilor şi presei, care a speculat numaidecât un text plagiat de la Primăria Craiova şi rămas necorectat, Elena Lasconi a vrut să ştie cine este autorul noilor bâlbe. Şi s-a lăsat tăcerea. Erori de acest fel erau potop şi în mandatul trecut, prin urmare, nu mai cred, de data asta, în gestul intenţionat al punerii într-o lumină nefavorabilă a primarului. Se lucrează dezlânat, fără conştiinţa lucrului bine făcut şi fără jenă că se fac de râs în faţa cetăţenilor care vizionează şedinţele de Consiliu.
După ciupituri, au urmat poveţele PNL-iste. O dată, despre inutilitatea votului secret, unde nu prea e tocmeală, de vreme ce instanţa a avut pretenţie la el şi când nu prea era cazul. A doua oară, despre un aşa-zis talmeş-balmeş între închirieri şi concesiuni. A treia oară, despre urgenţa construirii de rigole, care erau urgente şi în vremea în care PNL conducea împreună cu PSD, oficial şi neoficial. Cristi Creţu i-a dat o temă “serioasă” Elenei Lasconi: să depisteze zonele cu probleme şi să preîntâmpine inundaţii precum cele de duminică.
A plusat Zaharia însuşi cu o recomandare către colega de etaj să dea o dispoziţie prin care lumea să fie informată cât durează şi ce presupune deranjul nr.2 de pe bulevard. După consumarea îndrumărilor liberale către partenera politică, învăţată cum şi ce să facă, USR-iştii au aprins fitilul poveştii cu mizeria cruntă şi iritantă. N-a fost o intervenţie spontană, provocată de emfaza intervenţiilor PNL-iste. Însă liberalii au meritat-o.