În perioada interbelică, niciunui câmpulungean nu-i trecea prin minte să-şi părăsească urbea natală. Desigur, puteai merge cu părinţii în ajunul Paştelui la Bucureşti ca să-ţi cumpere de la magazinul „Vulturul de mare cu peştele-n gheare” pantofi de lac, rochiţă sau pantaloni de catifea pentru a te înnoi cu ocazia sărbătorilor creştine. Puteai să te măriţi şi trebuia să-ţi urmezi soţul la Piteşti sau aiurea.Te puteai trezi dis-de-dimineaţă ca să prinzi trenul de Câmpulung cu destinaţia Gara de Nord, de acolo să iei tramvaiul până la Târgul Moşilor şi să caşti gura pe la drăcării până seara la întoarcere. Puteai pleca într-un început de toamnă la Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti ca să studiezi pentru a deveni profesor, dar după patru ani te întorceai ca să predai la Școala Normală „Carol I” sau la Liceul „Dinicu Golescu”.
Un lucru e limpede: Câmpulungul interbelic, un oraş cu personalitate şi plin de viaţă, era suficient câmpulungenilor.
Ce se întâmpla atunci? Care erau idealurile şi valorile acelor oameni? Ce însemna şcoala pentru comunitatea câmpulungeană? La unele dintre aceste întrebări putem afla răspunsuri răsfoind nr. 7-8-9 (iulie-septembrie) din 1925 al revistei „Prietenul nostru”. Publicaţia, cu apariţie lunară, era condusă de folcloristul Constantin Rădulescu-Codin şi avea redacţia şi administraţia în Câmpulung, pe str. Unirii, la nr. 3.
Culturale
În seara zilei de 2 mai curent, Societatea Corpului Didactic din Câmpulung a dat în sala Cercului Militar o serată artistică dansantă, care a avut cel mai frumos succes moral care se putea aştepta din partea unui corp care caută să strângă cât mai mult legăturile sufleteşti cu societatea câmpulungeană, care s-a grăbit să ia parte la această serată în număr foarte mare.
Programul a fost următorul:
D-l dr. H. Makelarie a ţinut o foarte frumoasă şi interesantă conferinţă „Câmpulungul climateric”.
Poetul Dimitrie Nanu, atât de iubit de concetăţenii săi, a stârnit ropote de aplauze, când, pe neaşteptate, a apărut în faţa câmpulungenilor şi a citit admirabila-i poezie „Fiul risipitor”.
D-na Costache, profesoară de muzică, cu vocea-i distinsă şidispoziţia mai mult decât bună, acompaniată la pian de d-na căpitan dr. Ionescu, a cântat din actul al II-lea din „Puritani” de Bellini şi mai multe arii româneşti de Brediceanu şi I. Paschie, care i-au adus cele mai călduroase aplauze ale sălii.
Direcţiunile Școlilor Secundare de Fete, cu concursul colegilor de gimnastică, au contribuit la succesul seratei cu dansuri executate cu o deosebită măiestrie.
Sub conducerea domnișoarei Dan, elevele Şcolii Normale Carol I au executat „Mureşanca”, iar cele ale Şcolii Profesionale, „Dansul ghioceilor”. Elevele Şcolii Secundare de Fete, sub conducerea domnișoarei Comşa, au executat jocuri cu tamburine şi „Ciobănaşul”.
Domnișoara L. Verbiceanu a acompaniat la pian.
Expoziţia şcolilor primare şi atelierelor din Muscel
În ziua de 18 iunie 1925, s-a deschis la Câmpulung, la localul Şcolii de Fete Nr. 1, cu toată pompa cuvenită, expoziţia şcolilor primare şi atelierelor din Muscel. Această expoziţie a dovedit că, deşi lipsiţi de unelte, de material şi de sălile necesare, institutorii şi învăţătorii au o îndemânare demnă de toată lauda la lucru utilitar, iar elevii şcolilor primare şi ai cursurilor de adulţi repede-repede prind meşteşugurile ce se predau şi execută cu înlesnire şi cu măiestrie anumite obiecte.
Expoziţia a fost deschisă până la 26 iunie şi a fost vizitată de tot ce Câmpulungul a avut mai ales; ba şi din judeţ au venit s-o vadă; şi chiar din cei veniţi în vilegiatură.
La sfârşit, comisiunea pentru organizarea expoziţiei şi alegerea celor mai de seamă lucrări – comisie compusă din domnii N. D. Nicolau, prefectul judeţului, I. G. Marinescu, directorul Şcolii Normale „Carol I”, C. Rădulescu – Codin, revizor şcolar, Haralambie Luca şi Ecaterina Georgescu, institutoare-directoare şi Ionescu Candid, directorul Şcolii Nr. 1 de Băieţi, a hotărât să se premieze, aşa cum se arată aici, şcolile de mai jos:
Premiul I s-a acordat şcolilor:
1. Şcoala Nr. 1 de Fete din Câmpulung şi atelierelor de pe lângă această şcoală, pentru următoarele lucrări expuse: cămăşi de zi cu ajururi şi broderie, feţe de pernă brodate, diferite dantele croşetate, panouri, şerveţele colorate, şorţuleţe, mese, rochiţe de pânză cu ajururi şi motive româneşti, rame, porte-feuille, şorţuri de uniformă şi rochii, cusături naţionale.
2. Şcoala Nr. 2 de Fete: diferite croşetături de rochiţe, şerveţele, mijloace de masă, ii, cămăşi de zi brodate şi feţe de pernă brodate, perne, cămăşi de noapte, diferite cusături naţionale, broderii.
3. Şcoala de Aplicaţie de pe lângă Şcoala Normală de Fete: cămăşi de zi brodate, mijloace de mese, şerveţele etc.