Acum mai bine de doi ani a debutat procesul primarului de la Berevoeşti, Florin Bogdan Proca, suspect de conflict de interese, infracţiune pentru care a fost trimis în judecată şi tatăl său, Gigi Fănel Proca. Pentru fostul edil de la Berevoeşti acţiunea în instanţă s-a terminat în martie anul trecut, intervenind prescripţia răspunderii penale. Nu la fel de norocos a fost juniorul, care a primit o pedeapsă cu suspendare şi a fost obligat să plătească prejudiciul neachitat Primăriei Berevoeşti, dar şi cheltuielile judiciare către stat.
Procesul lui Bogdan Florin Proca a debutat pe 30 octombrie 2018, la Judecătoria Câmpulung, fiind trimis în judecată în baza rechizitoriului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi judecat pentru infracţiunea de conflict de interese.
♦Tatăl şi-a angajat fiul la Primărie şi invers
În primăvara anului 2012, actualul primar, Florin Bogdan Proca, a făcut cerere de angajare la Primăria Berevoeşti, acolo unde chiar tatăl său, Gigi Fănel Proca era primar. Acesta din urmă n-a stat să se gândească că ar putea exista o vădită stare de interese şi a dispus angajarea fiului pe postul de consilier local. Fiul edilului a primit un salariu de 950 de lei lunar, plus sporuri de 10%, în perioada martie-iulie 2012, valoarea prejudiciului fiind calculată de procurori la suma de 4.892 lei.
După alegerile din iunie 2012, Florin Bogdan Proca a fost ales primar la Berevoeşti, iar la o lună de la alegeri, pe 4 iulie, prima dispoziţie pe care a semnat-o a fost aceea de a se demite singur din funcţia de consilier personal al tatălui său. A doua zi, pe 5 iulie 2012, a emis a doua dispoziţie prin care l-a angajat pe tatăl său, fostul primar, Gigi Fănel Proca, în funcţia de consilier personal, încadrându-l cu un salariu de 1.166 lei, pe care „seniorul” l-a încasat până în martie 2013, prejudiciul în acest caz ridicându-se la 9.484 lei.
♦Proca junior a cerut ajutorul Curţii Constituţionale
După ce Gigi Fănel a scăpat de condamnare după prescrierea răspunderii penale, Florin Bogdan Proca a vrut să evite pedeapsa prin clarificarea situaţiei la Curtea Constituţională a României.
În derularea procesului actualului edil, la finalul anului trecut a intervenit schimbarea încadrării juridice a faptei, trecându-se de la prevederile fostului Cod Penal la noul Cod, în ceea ce priveşte conflictul de interese.
În plus, la termenul dintre Crăciunul 2020 şi Anul Nou, acuzatul a cerut sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţii de necostituţionalitate ridicate asupra sintagmelor „funcţionar public” şi „s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru or udă ori un afin până la gradul doi inclusiv”, incluse în articolul din Codul penal care incriminează conflictul de interese.
În prima instanţă, la Judecătoria Câmpulung, procesul primarului de la Berevoeşti a ajuns la final pe 14 ianuarie 2021.
♦Condamnat şi pus să plătească prejudiciul
Joia trecută, magistratul care a judecat procesul primarului de la Berevoeşti s-a pronunţat, respingând cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu privire la întrebările indicate în cuprinsul cererii depuse la dosar pe 17 decembrie 2020. Prima a fost dacă incriminarea în paralel în legislaţia naţională a conflictului de interese săvârşit de un primar atât în Noul Cod Penal (folosirea funcţiei pentru favorizarea unei persoane) şi Codul Penal din 1969 (conflictul de interese) – în vigoare la data săvârşirii faptei, precum şi unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei este în acord cu mai multe articole din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi cu un articol din Protocolul nr. 7, semnat la Strasbourg la 22 noiembrie 1984, anexat la Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale? A doua a vizat dacă legislaţia naţională, care prevede o sancţiune administrativă, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei coroborate cu legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi o sancţiune penală din Noul Cod Penal (folosirea funcţiei pentru favorizarea unei persoane) şi Codul anterior (conflictul de interese) – în vigoare la data săvârşirii faptei, pentru aceeaşi faptă referitoare la încălcarea regimului juridic al conflictului de interese prin angajarea de către un primar a tatălui său în funcţia de consilier personal încalcă principiul ”ne bis in idem” – identitatea faptelor – repetarea procedurilor sau a sancţiunilor, prevăzut de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi Protocolul nr. 7 semnat la Strasbourg la 22 noiembrie 1984, anexat la Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”.
În fapt, Florin Bogdan Proca a fost condamnat la un an de închisoare, pentru infracţiunea de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, cu revocarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de un an, care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.
Ca pedeapsă complementară, primarului i-au fost interzise drepturile de fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pentru o perioadă de trei ani.
Magistratul de caz l-a atenţionat pe primar asupra conduite sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere sau complementare, stabilite prin sentinţă. Ca măsuri de supraveghere, s-au stabilit: să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţ0e Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş, în prealabil, de schimbarea locuinţei şi de orice deplasare care depăşeşte cinci zile, precum şi întoarcerea; să comunice schimbarea locului de muncă, informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În acelaşi timp, s-a definitivat şi acţiunea civilă, alăturată cele penale. Adică, primarul a fost obligat să plătească Primăriei Berevoeşti, care a fost parte vătămată în proces suma de 5.371 lei, contravaloarea prejudiciului neachitat, dar şi contravaloarea cheltuielilor avansate de stat, în sumă de 3.000 de lei.
Decizia Judecătoriei Câmpulung nu este definitivă putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Mircea Simionescu