Un vis îndepărtat al dr.Andrei Aron pentru Spitalul Câmpulung, realizabil numai după punerea la punct în totalitate a complexului medical
Andrei Aron, consilierul ales de Elena Lasconi pe probleme de sănătate, face parte din generaţie de medici tineri, care vorbesc o limbă de neînţeles pentru directori prăfuiţi, depăşiţi, precum Grigore Stănescu şi Nicolaie Alexe. Unul dintre obiectivele ţintite prin programul de sănătate asumat de actualul conducător al Câmpulungului îl reprezintă aducerea principalei instituţii sanitare a zonei la nivelul de „spital smart”. Probabil, zâmbiţi, gândindu-vă că Spitalul Câmpulung mai are cale lungă până să ajungă un spaţiu decent de îngrijire a pacienţilor, dintre care o parte însemnată nu se „omoară” cu respectarea condiţiilor de găzduire. Dr.Aron este încrezător că o conducere inteligentă a Câmpulungului şi Spitalului pot aduce unitatea medicală la un nivel inteligent de funcţionare, care să ajute beneficiarul să se descurce mult mai uşor atunci când are nevoie să acceseze serviciile oferite în oraş. Chiar dacă, momentan, pandemia blochează primirea pacienţilor non-COVID, asta nu înseamnă că responsabilii de municipiu şi Spital nu trebuie să gândească, pentru viitor, reformarea unui domeniu înţepenit într-un trecut care se pregăteşte să apună.
O aplicaţie care să-l ajute pe pacient să nu se mai rătăcească prin Spital
Înaintea schimbării votate cu sete de câmpulungeni, Andrei Aron explica, în termeni pe înţelesul tuturor, ce înseamnă un „spital smart” şi de ce este nevoie de unul la Câmpulung. Şi cât de repede s-ar putea crea unul, graţie tinerilor extrem de pricepuţi în domeniul IT, pe care îi avem şi noi în oraş. „Cred că, pentru ei, a crea un sistem, aşa cum mi-l imaginez eu, ar fi o joacă de copil. Problema pe care cred că foarte mulţi oameni o aud, atunci când accesează Spitalul, sau Primăria, sau orice instituţie, este că nu ştiu unde să ajungă. Pentru Spital, eu m-am gândit la o platformă, care să fie şi pe smartphone şi să fie pusă şi la intrările din Spital. Atunci când vei veni la o programare, ca să nu intri în circuite prin care n-ar trebui să calci sau în zone în care n-ar trebui să ajungi, ar trebui să existe un sistem extraordinar de simplu. În momentul în care îţi faci o programare ca să vii la un anumit medic sau la o anumită secţie, primeşti un număr, cu care te prezinţi la spital şi-l introduci în această platformă, care poate să fie la intrarea în spital sau chiar pe telefon, ca să-ţi fie şi mai uşor. Când ai introdus numărul, trebuie să-ţi apară unde trebuie să ajungi, exact traseul pe care trebuie să-l parcurgi până la locul în care te aşteaptă medicul care trebuie să te trateze. Cred că nu sunt singurul care a avut rătăciri prin spitale, pentru că, în principiu, spitalele sunt foarte complicate. Mi s-a întâmplat să mă duc la spital şi să nu ştiu pe care parte trebuie să intru şi, când intru, să nu ştiu la ce etaj trebuie să mă duc. Măcar un etaj şi o intrare, cu număr de cabinet, cred că este foarte uşor de făcut un astfel de sistem.”, a povestit la o emisiune tv dr.Andrei Aron.
Comunicare în timp real între personalul medical
Alt sistem pe care el îl consideră la fel de important priveşte comunicarea între medici şi personalul medical. „Nu trebuie inventat sau gândit de noi. Există acest gen de comunicaţii pentru personalul medical. Cred că există deja şi într-un spital din Bucureşti. Fiecare medic sau asistentă, care vine la serviciu, îşi agaţă la gât, aşa cum îşi agaţă un stetoscop sau o legitimaţie, un sistem de comunicaţie care poate fi folosit numai prin comandă vocală, nu trebuie să pui mâna pe el, dar ai posibilitatea să-i ceri pe unii dintre colegii care sunt, în momentul acela, de gardă, la o secţie. Lucru care acum nu se întâmplă. Există o telefonie fixă în spital. Dacă eşti la toaletă, probabil că nu auzi telefonul. Sau consulţi un pacient şi nu stai să răspunzi la telefon. Dar în situaţii în care chiar este nevoie de tine, poţi fi accesat în timp real şi chemat. Asta înseamnă că timpul de reacţie, în cazul unor situaţii de urgenţă, se micşorează foarte mult. Cu cât timpul se scurtează în actul medical sau în colaborarea dintre medici, cu atât rezultatul poate fi mult mai rapid şi mult mai bun.”, a mai precizat acesta.
„Când am intrat în clădirea administrativă, asta am văzut pentru etaj: un centru pentru seminarii, cursuri, workshop-uri”
În aceeaşi idee a modernizării instituţiei şi personalului, în cazul căruia se simte nevoia de creştere a competitivităţii, Andrei Aron spunea că Spitalul va trebui să aibă la dispoziţie fonduri, de la bugetul local sau europene, pentru stimularea medicilor, prin obţinerea de noi competenţe. În afara deplasărilor la cursuri, în ţară sau în afară, dr.Aron are un vis în privinţa căruia este conştient că nu poate fi realizat curând. Şi anume o reabilitare a clădirii Administraţiei Spitalului, al cărei etaj să devină un centru pentru organizarea de conferinţe.
„Pentru noi, din mai multe puncte de vedere, ar fi un plus să organizăm aici conferinţe şi să punem la dispoziţie Spitalul, într-un punct în care va fi la nişte standarde bune peste tot. Nu zic că nu este în momentul de faţă, dar are şi zone care nu sunt cum trebuie. Câmpulung poate deveni un centru în care se pot desfăşura seminarii, cursuri, workshop-uri, care pot fi organizate împreună cu medicii de aici sau pot fi aduşi specialişti din alte părţi, poate, şi din afară. Este un plus şi pentru medicii de aici, şi pentru turismul local, şi pentru business-urile locale. În momentul în care am intrat în clădirea administrativă, asta am văzut pentru etaj. Un spaţiu foarte frumos amenajat, în care medicii să se întâlnească şi să discute. Aş visa la situaţia în care toţi medicii, de exemplu, dimineaţa, să se întâlnească undeva, să discute despre cazuri sau să îşi predea cazurile de la unii la alţii. Lucruri care ţin foarte mult de vibe-ul pe care îl trăieşti când eşti în spital. Asta se obţine, în principiu, în momentul în care dispar anumite orgolii sau te interesează să colaborezi mai mult decât se întâmplă acum.”, a conchis medicul Andrei Aron.
Magda BĂNCESCU