La sfârşitul anului, Consiliul Local a adoptat câteva facilităţi fiscale, care sigur îi interesează pe câmpulungenii deţinători de clădiri clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale. Scutirea la plata impozitului ori a taxei se acordă pentru alte imobile din categoria celor protejate prin lege, indiferent cine este titularul dreptului de proprietate sau de administrare, titular care nu mai datorează nimic Primăriei dacă clădirea are faţada stradală şi/sau principală renovată sau reabilitată, exceptând încăperile folosite pentru activităţi economice. Această modificare a Codului Fiscal, adusă prin Legea nr.209 din 3 noiembrie 2017, este în vigoare de un an, fiind publicată în Monitorul Oficial nr.875 din 7 noiembrie 2017. Autorităţile noastre au transpus-o în practica locală, acordând înlesniri pentru contribuabilii care au îmbunătăţit exterioarele construcţiilor cu statut de monument istoric. Le-a scăpat, însă, o altă modificare a legii aprobată la aceeaşi dată, potrivit căreia Consiliile Locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, altele decât cele cu faţadele reparate. Şi anume cele ai căror proprietari sau administratori fac dovada la Primărie că, în ultimii zece ani, au întreprins lucrări de reabilitare şi că sunt întreţinute. Această omisiune a fost corectată la şedinţa din 20 decembrie 2018, iar pentru cetăţenii aflaţi în situaţia descrisă, precizăm că procedura va fi aplicată începând cu 2019.
Procedură votată cu foarte mare întârziere, ca omul să nu poată depună cererea de scutire până la sfârşitul anului
Prevederea legală despre care relatăm – scutirea de impozit pentru deţinătorii de case-monument, pe care le-au renovat în ultimul deceniu – exista în hotărârea Consiliului Local votată primăvara trecută, când s-au aprobat taxele şi impozitele pentru anul viitor. Numai că autorităţile nu s-au grăbit să stabilească şi o procedură, ca omul să ştie ce paşi trebuie să urmeze, pentru a beneficia de sprijinul oferit de lege, care îi dă posibilitatea să nu mai plătească la Primărie. Această procedură concepută de Lucreţia Mitoi, şefa Serviciului Administrare Venituri Persoane Fizice şi Juridice, avizată de directoarea economică Violeta Iarca, stabileşte că „beneficiază de scutire la plata impozitului/taxei pe clădiri deţinătorii clădirilor clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, care sunt întreţinute, conservate, consolidate. Constatarea stării imobilului ce face obiectul scutirii se face de către persoanele specializate din cadrul Compartimentului Urbanism şi Amenajarea Teritoriului şi Serviciului Poliţie Locală, prin încheierea unui act de constatare la faţa locului, din care să rezulte concret dacă pentru imobilul pentru care s-a solicitat scutire la plata impozitului/taxei se încadrează sau nu în vederea acordării scutirii.”
Sunt luate în calcul construcţiile monument, care au trecut prin lucrări de consolidare sau renovare majoră în ultimii 10 ani. Termenul de 10 ani se consideră anterior anului în care se depune cererea de scutire. „Pentru a putea beneficia de scutire, proprietarii clădirilor vor depune o cerere – modelul fiind inclus în procedura pe care v-o prezentăm -, însoţită de următoarea documentaţie:
*copie a buletinului/cărţii de identitate a solicitantului (soţ şi soţie), respectiv a codului unic de înregistrare;
*actul de proprietate a clădirii;
*copia procesului-verbal de recepţie a lucrărilor de consolidare sau renovare majoră;
*document emis de către compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Culturii, din care să rezulte faptul că imobilul se regăseşte în categoria clădirilor-monument istoric, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale;
*documente contabile, în cazul persoanelor juridice;
*extras de carte funciară (dacă există);
*nota tehnică de constatare;
*autorizaţia de construire sau avizul tehnic prealabil al arhitectului-şef al municipiului (Direcţiei Tehnice şi Urbanism);
*proces verbal de constatare/recepţie, după caz;
*declaraţie privind valoarea reală a lucrărilor executate în baza autorizaţiei de construire;
*dovada că lucrările de consolidare sau renovare majoră s-au efectuat pe cheltuială proprie (factură fiscală, chitanţă fiscală, ordin de plată).
Scutirea nu se aplică pentru spaţiile/încăperile/suprafeţele folosite pentru activităţi economice sau agrement.
Cererea se depune la registratura generală a instituţiei, se repartizează Direcţiei Tehnice şi Urbanism, care, împreună cu Serviciul Poliţiei Locale, în termen de zece zile lucrătoare, verifică documentaţia depusă în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor tehnice de acordare a scutirii, avizând cererea favorabil/nefavorabil, după caz. Cererea avizată se înaintează Serviciului Administrare Venituri Persoane Fizice şi Juridice care, în termenul legal, acordă sau nu scutirea şi procedează, după caz, la înregistrarea în evidenţele fiscale şi, ulterior, înştiinţează solicitantul despre modul de soluţionare a cererii depuse. Scutirea se acordă cu începere de la 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative. Cererea se depune până cel târziu la data de 31 decembrie a anului în curs, iar scutirea va fi acordată cu anul fiscal următor depunerii cererii. În cazul înstrăinării clădirii, scutirea de impozit/taxă nu se aplică noului proprietar. La data depunerii cererii, solicitantul nu trebuie să înregistreze creanţe bugetare restante la bugetul local.”
Din cauza lentorii nepermise cu care s-au mişcat angajaţii Primăriei, care au creionat o amărâtă de procedură de scutire la mai bine de o jumătate de an distanţă de votarea taxelor şi impozitelor pe 2019, suntem tentaţi să credem că special au acţionat astfel, ca lumea să nu beneficieze de scutire anul viitor. Dacă procedura a fost adoptată la şedinţa din 20 decembrie 2018, omul nu mai avea timp până pe 31 decembrie să-şi strângă toate documentele enumerate, să-şi facă dosarul şi să vină cu el la Primărie, urmând traseul de la un birou la altul. Între şedinţa de Consiliu şi sfârşitul anului erau doar trei zile lucrătoare, termen căruia cei vizaţi de facilitatea proaspăt discutată era imposibil să i se conformeze.