1.Dumnezeu, Suveran al istoriei oamenilor.
Cele 70 de săptămâni de ani. Lui Daniel (în capitolul 9.24 27) i s a spus: “Şaptezeci de săptămâni au fost hotărâte asupra poporului tău şi asupra cetăţii tale cele sfinte”. Nu zice “poporului lui Dumnezeu”, ci “poporului tău”, căci poporul evreu era sub pedeapsă; tot aşa, “cetatea ta”. În loc să i răspundă numai la ce era în legătură cu aceşti 70 de ani, Dumnezeu îi vorbeşte pentru timpurile viitoare. Parcă ar zice: Nu 70 de ani, ci de 70 de ori câte 7 sunt hotărâţi să treacă “până la încetarea fărădelegilor, până la ispăşirea păcatelor, până la ispăşirea nelegiuirii, până la aducerea neprihănirii veşnice, până la pecetluirea vedeniei şi a prorociei şi până la ungerea Sfântului Sfinţilor” (versetul 24). Şaptezeci de “săptămâni” de ani fac 490 de ani. Asupra acestor cuvinte, ce şi au mai bătut capul toţi comentatorii!… Dacă însă nu ne grăbim şi nu venim cu gânduri mai dinainte, înţelesul nu este prea greu… Noi avem două traduceri: una este aceasta, alta este Biblia cea mare, de familie. Biblia de familie are o traducere mai exactă, iar în versetul 25 are aceste cuvinte: “Să ştii dar şi să înţelegi că de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului până la Unsul (Mesia), la Cârmuitorul, vor trece 7 săptămâni şi 62 de săptămâni”. În aceste prime 7 săptămâni (49 de ani), “pieţele şi gropile vor fi zidite din nou, şi anume în vremuri de strâmtorare”. Cărţile Ezra şi Neemia ne spun câte greutăţi şi necazuri au avut ei de întâmpinat ca să astupe gropile şi să ridice din nou zidurile. Săptămânile sunt săptămâni de ani, adică 7 x 7 = 49 ani.
Cele 62 de săptămâni de ani. După aceşti 49 de ani urmează 62 de săptămâni de ani; acest număr înmulţit cu 7 dă 434 de ani. “După aceste 62 de săptămâni, Unsul va fi stârpit şi nu va avea nimic.” Unsul (Mesia) va fi omorât, deci nu va domni peste Israel; poporul L a lepădat. Aşadar, la 483 de ani (49+434) după darea poruncii pentru zidirea templului a murit Domnul Isus. Se ştie că numărătoarea anilor de la Domnul Isus încoace este greşită cu câţiva ani. După unele socoteli, 483 de ani s au împlinit în anul al 32 lea al vieţii Domnului Isus, atunci deci ar fi murit Domnul Isus. Dar de ce a îngăduit Dumnezeu ca numărătoarea să fie greşită cu câţiva ani? Gândesc că aceasta a fost îngăduită pentru ca oamenii să nu ţină ani, luni, zile, cum scrie în Epistola către Coloseni. La 25 decembrie, oamenii sărbătoresc naşterea Domnului Isus. Unii susţin însă că S a născut în aprilie. S a socotit a fi în decembrie de către cei de prin secolul al treilea sau al patrulea. Au trecut 483 de ani până când Domnul Isus “a fost stârpit şi n-a avut nimic”. Domnul Isus a fost omorât, poporul L a lepădat şi n a avut nimic din ce I se cuvenea, adică n a primit împărăţia peste Israel.
Un gol între săptămâna a 69 a şi a 70-a. Între săptămâna a 69 a şi a 70 a este un gol. În săptămâna a 70 a, Antihrist “va face un legământ trainic cu mulţi, timp de o săptămână”. Golul acesta este umplut cu tot ce poate fi mai frumos în Cuvântul lui Dumnezeu: Biserica. Dar lui Daniel, Biserica îi era ascunsă, el nu ştia de ea; a redat însă întocmai cuvintele, aşa cum le a auzit. Biserica a fost descoperită de Domnul Isus la Matei 16 şi 18, şi pe urmă de Pavel. Daniel scria numai din punctul de vedere al poporului evreu. Cine amestecă aici Biserica le încurcă pe toate. În timpul acesta se va petrece un lucru care va fi urmarea faptului că Unsul a fost stârpit, anume: “poporul unui domn care va veni va nimici cetatea şi sfântul locaş şi sfârşitul lui va fi ca printr un potop” (versetul 26). Dumnezeu i-a răbdat pe evrei mai mult de 35 de ani şi apoi a trimis judecata: nimicirea Ierusalimului şi împrăştierea evreilor în toată lumea. În anul 70 după Hristos, Ierusalimul a fost distrus de romani, sub Titus. Oamenii se silesc acum să facă pace, negreşit cu bune intenţii, dar aici spune: “Este hotărât că războiul va ţine până la sfârşit” (versetul 26). Pacea dorită nu va fi decât atunci când va împărăţi Împăratul Păcii. Pilda comorii ascunse în ţarină îi înfăţişează tot pe evrei. Biserica este o paranteză; cu ea, fără ea, istoria îşi urmează cursul.
Săptămâna a 70-a. Nu se poate preciza o dată anume când va începe săptămâna a 70-a, pentru că nu ştim cât timp ţine perioada Bisericii. Nu apare însă săptămâna a 70-a până nu este răpită Biserica. Între răpire şi începutul săptămânii a 70-a se poate să fie un timp, însă evenimentele vor avea atunci un curs foarte rapid. La începutul săptămânii a 70-a, Domnul Isus începe să Se ocupe cu poporul evreu. Evreii vor merge în Palestina, îşi vor rezidi templul, vor începe să aducă jertfe naţionale. După răpire, Antihrist “va face legământ trainic cu mulţi”, după altă traducere, cu “majoritatea” poporului evreu. Va fi însă o mică rămăşiţă sau o “minoritate” care nu va face acest legământ. Este rămăşiţa care se întoarce la Dumnezeu, dar nu ca cei din timpul harului; atunci va fi evanghelia împărăţiei, nu evanghelia harului. Ei păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa în Isus, cum spune în Apocalipsa.
La jumătatea săptămânii a 70-a. La jumătatea săptămânii a 70 a (Daniel 9.27), Satana intră în fiara care se ridică din pământ şi atunci fiara devine Antihrist. Dar fiara din Palestina şi cu fiara din împărăţia romană stau în strânsă legătură. Propriu zis, Antihrist este cel din Palestina în timpul acestor trei ani şi jumătate. Antihrist va face un legământ cu majoritatea poporului evreu, “dar la jumătatea săptămânii va face să înceteze jertfa şi darul de mâncare”. A intrat Satana în el. Dă la o parte orice cult şi cere ca toţi să l adore pe el. Toată lumea să se închine întâi unei statui (icoana lui) şi pe urmă se aşează el însuşi în templu, pentru ca oamenii să se închine lui. “Şi pe aripa urâciunilor idoleşti va veni unul care pustieşte” (versetul 27). Aripă, în Cuvântul lui Dumnezeu, înseamnă ocrotire. Evreii de pe vremea aceea vor căuta ocrotire în închinarea la idoli. Atunci va fi cea mai grozavă decadenţă. În evanghelie spune: “Eu am venit în Numele Tatălui Meu, şi nu Mă primiţi; dacă va veni un altul în numele lui însuşi, pe acela îl veţi primi” (Ioan 5.43). “Până va cădea asupra celui pustiit prăpădul hotărât” (versetul 27). Fiara şi prorocul mincinos vor fi aruncaţi de vii în iazul de foc, iar Satana, care s a întrupat în fiară, va fi legat pentru o mie de ani. De atunci începe domnia Domnului Isus. Când se va împlini a 70 a săptămână, atunci va înceta fărădelegea, vor fi ispăşite păcatele, nelegiuirile; atunci se aduce neprihănirea veşnică, atunci va fi uns Sfântul Sfinţilor. Venit ca Fiu al Omului, El va împărăţi peste Israel şi peste tot pământul.
Adunarea Creştină Betel Câmpulung, strada Matei Drăghiceanu, nr. 3. Telefon contact: 0745.021.424