Urmaşei Goleştilor, care trăieşte la Paris, i s-au restituit, în 2008, în afara conacului, peste 13.000 de metri pătraţi, din strada Matei Basarab, până în Grui
Reputatul istoric de artă Rada Teodoru, fiica arhitectului care a proiectat clădirea Fundaţiei Dalles din Bucureşti, deţine la Câmpulung o importantă proprietate: Vila „Zoe Golescu”, constând într-un frumos conac boieresc şi peste 13.000 de metri pătraţi de teren, din strada Matei Basarab, până în Grui. Averea imobiliară a familiei a fost dobândită de urmaşa Goleştilor, în 2008, fără judecată, prin dispoziţie a preşedintelui Consiliului Judeţean, care administra, prin Direcţia pentru Protecţia Copilului, o parte din consistenta suprafaţă. Mai precis, 1.680 de metri pătraţi, reprezentând curtea Centrului Maternal Câmpulung. Plus casa cu etaj, aflată în intenţiile de vânzare, odată cu terenul, ale Radei Teodoru, care trăieşte în Franţa, la Paris. Înainte de a găsi persoane interesate de generoasa proprietate amplasată în centrul municipiului, aceasta s-a adresat Consiliului Judeţean, ca având întâietate la cumpărare, datorită faptului că este şi el proprietar în aceeaşi incintă, iar o instituţie subordonată desfăşoară activitate în două clădiri situate în respectivul complex. Aleşii judeţeni, însă, nu s-au arătat dispuşi să întreprindă această achiziţie, din cauza preţului – se pare, în jurul a 270.000 de euro – şi a cheltuielilor uriaşe, pentru a face funcţională clădirea rămasă fără utilitate din 2013. În ceea ce priveşte pământul, în favoarea Consiliului Judeţean a fost creată o servitute de trecere, până la intrarea în Centrul Maternal. Prin urmare, pe ordinea de zi a şedinţei CJ Argeş din data de 28 iulie 2016, a figurat un proiect de hotărâre cu acest subiect, votat de consilierii judeţeni, care au fost de acord să nu-şi exercite „dreptul de preemţiune la cumpărarea imobilului-teren, în suprafaţă de 1.680 de metri pătraţi, precum şi a construcţiei edificate pe acesta, în suprafaţă de 228 de metri pătraţi, situate în municipiul Câmpulung, strada Matei Basarab, nr.119.”
Protecţia Copilului nu are nevoie de vila căreia îi trebuie o reabilitare serioasă
Consiliul Judeţean Argeş a înaintat Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş notificarea primită, pe 13 iunie 2016, de la Rada Teodoru, prin Cabinetul de Avocatură Topor – Verban, prin care destinatara documentului era solicitată să-şi exprime punctul de vedere asupra dreptului de preemţiune la cumpărarea proprietăţii din Matei Basarab, nr.119. Potrivit răspunsului furnizat de şeful Direcţiei, Adrian Macovei, imobilul „nu prezintă structura şi condiţiile necesare în scopul furnizării de servicii sociale, atât pentru copiii în dificultate, cât şi pentru persoanele vârstnice. Recondiţionarea şi adaptarea sa, potrivit standardelor care reglementează furnizarea de servicii sociale, presupune cheltuieli, care nu s-ar justifica, prin comparaţie cu realizarea unei construcţii noi. Faţă de considerentele de mai sus, D.G.A.S.P.C. Argeş consideră ca inoportună exercitarea dreptului de preemţiune de către Consiliul Judeţean Argeş cu privire la cumpărarea acestui imobil, pentru serviciile Direcţiei. În situaţia în care apreciaţi că această clădire este utilă altor activităţi decât cele specifice D.G.A.S.P.C. Argeş, dumneavoastră, în calitate de ordonator principal de credite, puteţi dispune.”, se precizează în documentul înaintat de Direcţia pentru Protecţia Copilului Consiliului Judeţean, mai precis Direcţiei Tehnice – Compartimentul Evidenţa şi Administrarea Patrimoniului. Protecţia Copilului face referire în răspunsul său numai la vechiul conac, care, într-adevăr, are nevoie de o reabilitare capitală ca să poată fi folosit, indiferent de cumpărător şi scopul în care este achiziţionat.
Consiliul Judeţean, favorit la cumpărare, fiind şi el proprietar în incintă
În luna iunie, la Consiliul Judeţean ajungea un document din partea Radei Teodoru, domiciliată la Paris, care, aşa cum am precizat mai înainte, notifica instituţia cu privire la vânzarea terenului în suprafaţă de 1.680 de metri pătraţi şi a construcţiei situate lângă Centrul Maternal, care a fost în proprietatea judeţului zeci de ani. Casa şi pământul i-au fost restituite în urmă cu opt ani, prin dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean nr.40 din 14 februarie 2008, prin negociere directă, fără să se mai ajungă la instanţa de judecată. În notificarea cu pricina, Rada Teodoru, prin mandatarul desemnat să se ocupe de formalităţi, anunţa CJ Argeş că are un privilegiu la cumpărare, „preţul urmând a fi stabilit conform unei expertize efectuate de comun acord.” „Astfel că, în situaţia în care vă exprimaţi intenţia de a cumpăra imobilul-teren, suntem de acord cu efectuarea unei expertize (…)”, se precizează în notificare.
În urmă cu doi ani, a fost îndeplinită procedura de intabulare a dreptului de proprietate, ca urmare a restituirii în natură, în cotă de 1/1, a imobilului în discuţie, în favoarea Radei Teodoru. Aceasta deţine marea parte a curţii. La intrare, la strada principală, se află tot o facilitate a Consiliului Judeţean, în care îşi desfăşoară activitatea Secretariatul Comisiei Medicale pentru evaluarea persoanelor cu handicap din Muscel. De-a lungul acestei construcţii se desfăşoară drumul de servitute către Centrul Maternal Câmpulung, inaugurat în mandatul de preşedinte al CJ Argeş al lui Ion Mihăilescu. Înaintea Centrului Maternal, cum urci, pe partea dreaptă, se află fosta reşedinţă a familiei Golescu şi două anexe, una în faţă, cealaltă în spatele casei. Cea din faţă, de 31 de metri pătraţi, aparţine Consiliului Judeţean şi are rol de magazie. Cea din spate este un bloc alimentar vechi, de pe timpul orfelinatelor. Practic, în aceeaşi incintă sunt doi proprietari, statul şi o persoană particulară. Complexul de construcţii publice şi private sunt mărginite de proprietăţile deţinute de Ion Verdea şi Constantin Manolescu, într-o parte, iar, în cealaltă, de Ion Bobaru, Gheorghe Dănescu şi Nicolae Neagu, potrivit planului de amplasament al imobilului intabulat, în ianuarie 2014, cei 1.600 de metri pătraţi, situaţi în intravilanul Câmpulungului. Suprafaţă în care intră: 977 de metri pătraţi, parcela dinspre Nord, de la comisia pentru persoanele cu handicap, până sus, la Centrul Maternal, 430 de metri pătraţi, la Sud şi 193 de metri pătraţi, la mijloc, servitutea de trecere de care beneficiază Consiliul Judeţean.
Primul cumpărător luat în calcul este Consiliul Judeţean, întrucât terenul serveşte Centrului Maternal, însă acesta nu este interesat nici de fosta casă boierească, nici de teren.
Moştenitoarea a fost despăgubită pentru aproape 2.800 de metri pătraţi ocupaţi de CJ Argeş şi cinci construcţii care n-au mai putut fi restituite în natură
În urmă cu 15 ani, printr-un reprezentant mandatat să se ocupe de corespondenţa cu instituţiile statului, Rada Teodoru a demarat procedura de recuperare a bunurilor ascendenţilor săi, în baza Legii nr.10/2001. Mai precis, pe 8 august 2001, aceasta a depus la executorul judecătoresc o notificare destinată Consiliului Judeţean Argeş, prin care solicita restituirea în natură a construcţiilor şi terenului din Câmpulung. Vila „Zoe Golescu” este denumirea purtată de fosta proprietate a înaintaşilor doamnei care revendica moştenirea de familie: Alexandru Golescu, Zoe Golescu şi Ioana Teodoru (născută Golescu).
Abia după şapte ani de la iniţierea demersului, Rada Teodoru a înregistrat un succes în acţiunea de redobândire a averii predecesorilor săi. Hotărârea de Guvern nr.447/2002, modificată şi completată prin H.G. nr.1800/2006, atesta faptul că imobilul a făcut parte din domeniul public al Judeţului Argeş. Pe 9 martie 2006, aleşii judeţeni au aprobat o hotărâre, prin care imobilul a fost trecut în domeniul privat al Judeţului Argeş. La data la care preşedintele Consiliului Judeţean a emis dispoziţia prin care bunul a fost cedat proprietarei de drept, el se afla în administrarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în subordinea căreia funcţionează Centrul Maternal Câmpulung.
În luna februarie a anului 2008, Constantin Nicolescu, aflat la acel moment la conducerea CJ Argeş, a dat dispoziţia prin care: „Se restituie în natură imobilul-teren în suprafaţă totală de 13.187 de metri pătraţi, Vila „Zoe Golescu”, astfel:
=imobil-teren, în suprafaţă de 1.680 de metri pătraţi, şi construcţia existentă pe acesta;
=imobil-teren, în suprafaţă de 11.507 de metri pătraţi (…)”, situat în spatele complexului, în continuarea terenului rămas în proprietatea CJ Argeş. Urmaşa Goleştilor deţine o întindere însemnată de pădure în spate, până la drumul din Grui, de pe care, de curând, s-au tăiat nişte stejari.
Pentru alt teren situat în aceeaşi zonă, de 2.790 de metri pătraţi, rămas al Consiliului Judeţean, şi pentru imposibilitatea restituirii în natură a cinci corpuri de construcţii, petentei i s-au acordat despăgubiri în condiţiile legii speciale. Din 2013, serviciile de zi, găzduite de vila retrocedată, au fost mutate la parterul clădirii de jos.
Rada Teodoru este urmaşa cărturarului Iordache Golescu Rada Teodoru Golescu, un nume cu rezonanţă, descinde din Iordache Golescu, erudit şi om de stat, fiul marelui ban Radu Golescu şi fratele mai mare al lui Dinicu Golescu. Boierul Iordache Golescu, mare logofăt al Ţării de Jos şi efor al şcolilor, a rămas în istorie graţie fervenţei cu care a susţinut şi a contribuit la dezvoltarea învăţământului românesc. Dar şi a teatrului românesc, cărturarului îndrăgostit în copilărie de Matematică datorându-i-se, totodată, dicţionarul Limbii Române, în şapte volume, şi, aproape în totalitate, gramatica. Despre preocupările sale în domeniul pregătirii copiilor, ca membru al Comisiei pentru cercetarea situaţiei învăţământului, a insistat pentru crearea a 12 şcoli româneşti în reşedinţele de judeţ, iar domnitorul Ioan Caragea a încuviinţat solicitarea acestuia. Lui Iordache Golescu i se datorează înfiinţarea Şcolii româneşti de la Sfântul Sava, în 1818, prima unitate de învăţământ în care disciplinele erau predate în Limba Română. Urmaşa acestuia, Ioana Golescu, Teodoru, după căsătoria cu Horia Teodoru, o valoare incontestabilă a arhitecturii româneşti, formată la Paris, este mama Radei. Vasta operă a arhitectului Teodoru constă în restaurarea unui număr însemnat de monumente medievale, dintre care multe biserici, precum şi a ansamblului Curţii Goleştilor din Goleşti. Începând cu anul 1939, a ocupat funcţia de arhitect şef al Serviciului Tehnic al Comisiunii Monumentelor Istorice, între a cărei desfiinţare şi înfiinţarea Comitetului de Stat pentru Arhitectură şi Construcţii (1948-1952), Horia Teodoru a fost şeful Secţiei Tehnice „Monumente de Artă” din Comitetul de Stat pentru Artă de pe lângă Consiliul de Miniştri. „Din activitatea de arhitect proiectant a lui Horia Teodoru, trebuie menţionată câştigarea concursului public de proiecte pentru clădirea Fundaţiei Dalles, organizat de Academia Română, în anul 1930. Clădirea modernistă, care cuprinde săli de expoziţie, concerte şi conferinţe, este inaugurată în 1932. Structura clădirii este proiectată de inginerii Aurel Beleş şi Dumitru Marcu, fiind executată de inginerul Emil Prager. În 1960, clădirea proiectată de Horia Teodoru este înglobată într-un bloc de locuit, cu opt etaje, înscris în frontul de clădiri care bordează actualul Bulevard Magheru.”, potrivit www.horia-teodoru.ro.