Ţâroiu ne-a trimis la şeful ADP, care evită să răspundă la telefon, iar David, şef peste şeful ADP, ne-a pasat la arhitectul şef
E o normalitate ca fiecare sat, comună, oraş şi municipiu să aibă un indicator ce are scopul de a informa trecătorii că au intrat în respectiva localitate. Iată se lungeşte lanţul anormalităţii în rândul municipiului nostru, atât dinspre Piteşti, cât şi din partea dinspre Valea Mare. Nu avem un totem care să ofere informaţia referitoare la denumirea teritoriului pe care ai intrat. Doar prin intermediul tehnologiei avansate se poate afla, slavă Domnului, cu GPS-ul, că ai pătruns pe spaţiul unui municipiu, fostă capitală a Ţării Româneşti. Deşi tot ne batem cu pumnii în piept cu ceea ce am fost odată, acum, nimeni nu mai observă că trăim în spatele unui titlu pe care îl pătăm, chiar prin lipsa unui totem, ce are scopul de a marca şi informa orice trecător unde se află Câmpulungul.
Schimonosite existau, la un moment dat, nişte litere, de pe timpul perioadei comuniste, care stăteau să cadă, pe podul spre Curtea de Argeş, mâncate de rugină, vopsite într-un galben, ce îţi provoca mai mult o boală de ficat, când le priveai, decât mândria unei embleme ce simbolizează cartea de vizită a acestui municipiu. După mai multe dezbateri, ce au avut loc în cadrul Consiliului Local, s-au alocat fonduri pentru construirea acestor totemuri.
Indicatorul de la intrarea dinspre Grădişte ar fi trebuit să dureze, ca execuţie, o lună. S-a început acum aproximativ trei luni, deci s-a depăşit cu mult termenul în care care se preconiza finisarea lucrării. Ca orice obiect de ambientare a spaţiului public, a fost proiectat de un tânăr student arhitect. Schiţa acestuia, într-un final, a obţinut ce şi-a propus, a impresionat pe fostul primar, Călin Andrei, şi lucrurile au pornit de la coala de desen, până la demararea proiectului în spaţiul zonei.
Executantul ales a fost firma Cornea Industrial Construct, care a turnat 60 metri cubi de ciment, cu armătură la fundaţie şi o înălţime de 6 metri la suprafaţă. Cimentul a fost o sponsorizare de la Holcim.
O astfel de lucrare, cum este totemul, trebuie să fie în rezonanţă cu amplasarea lui. Totodată, reprezintă un centru de interes, deci, trebuie să fie o lucrare de artă monumentală, care să capteze din toate punctele de vedere, să fie un semnal vizual.
Cum orice obiect pus în spaţiul public are un caracter permanent, materialele trebuie să fie cât mai rezistente. Din acest punct de vedere, nimic de zis, metrii cubi de ciment stau mărturie, acest totem nu va mai putea fi schimbat nici cu buldozerul.
Referitor la design-ul acestuia, încet, se conturează imaginea de ansamblu, indicatorul nu trebuie să aibă doar o inserţie vizuală, până la urmă, trebuie să se regăsească în cultura actuală. Probabil, acesta este motivul pentru care toată imaginea retiniană pe care o conferă la faza incipientă, acest obiect citadin, este o fuziune de stiluri, structuri şi materiale, întrucât, contrar tradiţiei, s-a forţat puţin nota şi acoperişul totemului arată mai mult a poartă maramureşeană, pare o simbioză dintre Nordul ţării şi Sud.
În ceea ce priveşte restul ansamblului, până nu va fi pusă inscripţia cu numele municipiului, nu se mai pot spune multe, poate, încă o remarcă a combinării de materiale, ceramică-metal, ce nu prea se pupă, nici cromatic, nici structural. În fine, pe lângă comentariile ce ţin mai mult de domeniul estetic, până la urmă, contează să se termine o dată acest proiect, să nu rămână într-un picior ca celelalte.
Referitor la costurile pe care le-au ridicat ambele totemuri (inclusiv cel care este aşteptat la graniţa cu Valea Mare), iniţial, se vorbea de 120.000 de lei. Ca să avem oficial suma, l-am contactat pe viceprimarul cu atribuţii de primar Liviu Ţâroiu, care nu ne-a putut oferi cifra. A pasat informaţia către şeful ADP-ului, Liviu Popescu, care nu a răspuns la telefon, evitând contactul cu ziarul, fiind, probabil, prea ocupat cu parcarea de la “Negru Vodă”, ori se afla în stare de rugăciune la mănăstire. Ultima soluţie a fost la cel căruia i se subordonează ADP-ul, mai exact, consilierul cu atribuţii de viceprimar. Bogdan David, la rândul său, a preluat pasa de la Liviu Ţâroiu şi a dat mai departe microfonul fără fir la arhitectul Primăriei, cel ce deţine toate datele acestui proiect.
Aşadar, autorităţile sunt în necunoştinţă de cauză, cu toate că le-au trecut foile prin mână şi au aprobat un buget pentru această lucrare. Ei bine, o dau dintr-una într-alta că habar n-au de bugetul alocat şi nu se ştie motivul pentru care se ascund după deget.