În calendarul anual de evenimente organizate de Emil Hagi la Centrul Cultural de la Apa Sărată şi-a făcut loc un „Expo Atelier ARO – M 461”, conceput sub forma unui schimb de experienţă între constructorii automobilului de teren românesc, deţinătorii şi restauratorii maşinii fabricate la Câmpulung. Atelierul, căruia organizatorul doreşte să-i imprime un caracter permanent, aşa cum a procedat cu acţiunea „Câmpulung în amintiri”, s-a ţinut duminică, 19 aprilie 2015, suprapunându-se, în mod nefericit, cu Retro Parada Primăverii, desfăşurată în 18 localităţi ale ţării. Din acest motiv, partenerul Retromobil Club România a fost alături de promotorii săi locali doar prin doi reprezentanţi, Octavian Miriţă şi Ion Nenu. Prin povestirile captivante şi documentele prezentate, aceştia au suplinit absenţa colegilor prezenţi într-un număr consistent la tradiţionala manifestare de vară. Pentru că am amintit de Retro Parada Primăverii, în deschiderea „Expo Atelierului” găzduit de Muzeul Automobilului Românesc – primul muzeu de acest fel din România – Emil Hagi spunea că există şansa ca, din 2016, Câmpulungul să figureze pe lista oraşelor şi municipiilor gazdă ale vehiculelor de epocă.
În 2015, la împlinirea a 130 de ani de activitate pe platforma ARO, acţiune la muzeu inspirată de centenarul din 1985
Muzeul „patronat” de Asociaţia Multiculturală „Nicu Hagi” a trimis la Retro Parada Primăverii două automobile. „Am avut o maşină la Retro Parada Primăverii la Piteşti şi o a doua maşină la Bucureşti, care a fost şi în raidul organizat de Retromobil Club Bucureşti pe aşa-zisul „Drum al Vinului”, pe ruta Bucureşti-Urlaţi. Suntem mândri de acest lucru şi ne propunem ca acest eveniment, începând de anul viitor, să aibă reprezentare şi la Câmpulung, astfel încât să fie maşini care vin la noi şi, în felul acesta, să promovăm zona şi oraşul.”, este unul dintre planurile pentru 2016 ale lui Emil Hagi.
Acţiunea inaugurată acum două zile, „Expo Atelier ARO – M 461”, este realizată în parteneriat cu Retromobil Club România, Primăria şi Consiliul Local Câmpulung. Oaspeţii familiei Hagi, foşti angajaţi ai Uzinei ARO, colegi şi cunoştinţe de la unităţi service care au ajutat la salvarea unor ARO, au primit salutul a trei iubitori ai autoturismului de teren, pe care starea de sănătate i-a împiedicat să onoreze invitaţia la eveniment. Primul dintre aceştia este inginerul Ion Cataranciuc, care, în urmă cu aproape 44 de ani, a făcut parte din echipajul angrenat în Expediţia TransAfrica. „Domnul inginer regretă că, din motive de sănătate, nu poate fi astăzi alături de noi, dar vă transmite salutul său cordial.”, a motivat Emil Hagi absenţa celui al cărui nume a rămas în istoria ARO datorită periplului african care impresionează şi astăzi. Al doilea absent care şi-a salutat foştii colegi prin intermediul gazdei a fost inginerul Marian Bădiţa, internat la Bucureşti, din cauza unui atac cerebral. Duminică dimineaţa, cu câteva ore înainte de startul atelierului, Emil Hagi a primit un telefon de la profesorul Nicolae Coman, iniţiatorul Expediţiei TransAfrica, după ce a aflat de acţiunea de la Câmpulung de la colegii Retromobil Club Cluj, care l-au invitat sâmbătă, la Retro Parada Primăverii, pentru a-i înmâna o distincţie. „M-a sunat în această dimineaţă – eu eram aici, la „locul faptei” – ca să mă roage să vă transmit salutul dânsului şi să vă spun că s-a simţit extraordinar de bine la Câmpulung.”, a adăugat moderatorul acţiunii.
Profesorul Nicolae Coman, de la Universitatea „Babes Bolyai” din Cluj, a fost invitatul lui Emil Hagi în urmă cu doi ani, la „Câmpulung în amintiri”, ediţia dedicată călătoriei prin Africa cu M 461, însumând 18.000 de kilometri, pe teritoriul a 12 ţări. Pentru a celebra acel moment crucial pentru ARO, care a însemnat o reclamă fantastică a uzinei, colecţia de la Apa Sărată s-a îmbogăţit cu o replică a maşinii care a parcurs drumurile “continentului negru” de la Vest la Est, între noiembrie 1971 şi aprilie 1972. Amfitrionul „Câmpulungului în amintiri” a obţinut promisiunea profesorului Coman că la Zilele Municipiului 2015, în cadrul cărora are loc tradiţionalul „Raid IMS”, va fi din nou în mijlocul muscelenilor.
Emil Hagi a anunţat, duminică, ce intenţionează pentru ediţia din acest an: marcarea a 130 de ani de activitate industrială pe platformă, printr-o acţiune asemănătoare celei organizate în 1985, când s-a sărbătorit centenarul ARO. Invitaţia de participare la evenimentul care se anunţă unul deosebit a fost lansată încă de pe acum, cu rugămintea de a fi sprijinit cu sugestii, propuneri, în special de la foştii angajaţi care au fost martorii manifestării desfăşurate la ARO acum 30 de ani. „În muzeul nostru există mărturii de la acel eveniment, sunt plachetele, sunt articolele din ziar, dar sunt mai importante pentru noi mărturiile dumneavoastră.”, a continuat Emil Hagi.
Colecţia de maşini, îmbogăţită cu câte un exemplar de ARO din întreaga gamă de maşini produse la Câmpulung
Una dintre motivaţiile manifestării de duminică a reprezentat-o închegarea unei legături fireşti între muzeu şi cei care pot ajuta la salvarea cât mai multor maşini ARO. Mai precis, Emil Hagi vrea să creeze o bază de date, care să cuprindă informaţii despre stocurile de piese deţinute de proprietarii de service-uri auto şi de magazine, pentru a-i îndruma către aceştia pe doritorii din ţară, posesori de autoturisme, care le caută. Altfel spus, muzeul de la Apa Sărată să fie un fel de curea de transmisie între deţinătorii de piese de ARO din zona noastră şi restauratorii de maşini din ţară.
Apoi i-a informat pe foştii salariaţi ai uzinei, care mai deţin în arhivele personale fotografii, obiecte, diplome, înscrisuri legate de trecutul maşinii, că muzeul este interesat de achiziţionarea lor. „Dorim s-o facem şi contra cost, pentru că marea noastră dorinţă este să salvăm lucruri care altfel s-ar putea pierde pentru totdeauna. Este la fel de important pentru noi ca aceia dintre dumneavoastră care păstrează amintiri despre întâmplări, fapte, istorioare din trecutul uzinei, poate, în momentele de linişte şi de inspiraţie să le puneţi pe hârtie, pentru că ele îşi vor găsi locul în muzeul nostru, fiind informaţii despre fapte trăite.”, a fost următorul apel al colecţionarului.
Muzeul de la Apa Sărată îşi va îmbogăţi expoziţia de maşini, planul lui Emil Hagi fiind de a restaura şi de a prezenta câte un exemplar din întreaga gamă de autoturisme produse la Uzina ARO. „Recunosc că nu este uşor, dar vreau să cred că nu este o utopie şi că vom reuşi în final să facem acest lucru.”, a mărturisit acesta. După ce le-a împărtăşit proiectele la care lucrează, Emil Hagi şi-a invitat oaspeţii la un dialog, precedat de vizionarea a două filme, care au trezit nostalgia publicului, prezentând, pe lângă cadrele din fabrică, şi imaginea Câmpulungului de acum 50 de ani.
„Nu ne aşteptam ca în Câmpulung să existe elevi care să ştie foarte puţin spre deloc despre istoria fabricii şi a maşinii”
Activitatea Muzeului Automobilului Românesc se doreşte a fi un demers cultural, civic, istoric, chiar patriotic, încercând să sădească în conştiinţa tinerilor că sunt români din Muscel. Pentru înfăptuirea acestui obiectiv, Emil Hagi a lansat invitaţia conducerii şcolilor de pe teritoriul municipiului de a organiza vizite la Centrul Cultural de la Apa Sărată în perioada săptămânii „şcoala Altfel”. „Am făcut invitaţii şi am fost la dispoziţia tuturor celor care au dorit să viziteze muzeul, chiar dacă pentru noi a fost o mică dezamăgire. Nu ne aşteptam ca în Câmpulung să existe elevi care să ştie foarte puţin spre deloc despre istoria fabricii, despre istoria maşinii, când la Câmpulung nu cred să fi existat familie care să nu fie, într-un fel sau altul, legată de această istorie.”, a punctat el un adevăr dureros.
Având imaginea unui viitor din care este posibil să se piardă definitiv numele ARO, odată dispărută această generaţie legată sufleteşte de uzină şi maşină, inginerul Puiu Pescaru a pledat pentru educarea copiilor în sensul preţuirii valorilor locale. „Am lucrat la această uzină şi rămânem doar cu amintirile.”, şi-a început mesajul Puiu Pescaru. „şi tristeţea.”, l-au completat colegii din sală. „Este adevărat. E păcat că rămânem doar cu amintirile, v-am spus de multe ori acest lucru. Puteam să fim aici cu prezentul. Aţi spus că nu avem rezonanţă şi la tineret. Majoritatea oamenilor din Câmpulung nu mai ştiu de ARO. Liceul ARO, care a fost construit de ARO, se numeşte Tehnic. Ne este ruşine să ne mai amintim de ARO şi să scriem ARO? Duceţi-vă la şcoală şi o să vedeţi că jumătate nu ştiu de Uzina ARO. Dacă îi întrebi: „Unde au lucrat tatăl tău, mama ta?” „Parcă pe la ARO.”, răspund. Faceţi o acţiune la Primărie, fiindcă trebuie să fie obligatorie o lecţie de dirigenţie la fiecare clasă, în care să li se spună despre ARO. Dacă nu mai este prezentul, măcar să avem trecutul şi amintirile despre ARO.”, a insistat inginerul Pescaru.
În replică, Emil Hagi l-a informat că el face acest lucru permanent. Din acest motiv, evenimentul înfiinţat de el în 2007 se intitulează „Câmpulung în amintiri”. „Această lecţie binevenită, într-adevăr, încercăm să o facem aici. În săptămâna „şcoala Altfel” au fost foarte multe clase care au dat curs invitaţiei noastre. Noi, fiind un ONG, nu avem acces în şcoli. Însă putem face aici această lecţie. Aici avem şi dezinvoltura necesară, avem şi mărturiile necesare.”, a precizat Emil Hagi, care, la următoarele vizite ale copiilor, le va pregăti un program care va include şi vizionări de filme cu ARO din colecţia personală. „Măcar să le trezim curiozitatea unor imagini din Câmpulungul de altădată. Cele care nouă ne trezesc nostalgii şi amintiri din copilărie şi tinereţe. De fiecare dată când văd filmul realizat de Traian Cotescu, îmi trezesc emoţii imaginile din oraşul de odinioară, imaginile unor obiective care nici ele nu mai există. Apare în parcursul rodajului pe care îl făcea IMS-ul (n.r. în filmarea realizată de Traian Cotescu, prezentată duminică) barajul de la Vălimăreanu, de la fosta microhidrocentrală din Câmpulung. Apare, de asemenea, artera pe care se circula la vremea aceea, la intrarea în Câmpulung, prin zona cunoscută sub denumirea „Păsărica”, unde era bariera. Locuri pe care noi le ştim, în care am copilărit. Poate, şi acestea ar fi o curiozitate pe care încercăm să o provocăm.”
„În primul rând, spuneţi-le autorităţilor, pentru că ele au obligaţia! Că n-au ştiut să ţină de uzina asta! Măcar să impună şcolilor să ţină astfel de lecţii. Fiindcă cei mulţi nu mai ştiu nimic!”, a insistat inginerul Pescaru. De altfel, dorinţa fostului angajat coincide cu cea a deţinătorului muzeului, care intenţionează, prin demersul său cultural, ca aceia care vin în urma noastră, în prezent aflaţi în băncile şcolilor şi în amfiteatrele facultăţilor, să înveţe din experienţa tristă a actualei generaţii şi să nu repete greşelile care au pus la pământ o întreagă industrie.