Editorialul de marţi
Dacă procesul Prefecturii, care a atacat cele două hotărâri ale Consiliului Local, prin care a fost schimbat din funcţie Liviu Ţâroiu, în locul căruia a fost ales Bogdan David, respectă tiparul celorlalte două, cu aleşii de la Poienarii de Muscel şi Coşeşti, atunci, liberalii au motiv de sărbătoare pe 25 aprilie. La Tribunalul Argeş, unde se judecă litigiul dintre Instituţia Prefectului şi Consiliul Local, s-a fixat data la care debutează soluţionarea cererii mai-marelui judeţului. În acţiunile Prefecturii cu aleşii din comunele în care majorităţile liberale au dat jos viceprimarii PSD, primul termen a fost şi ultimul. 16 februarie 2015 a fost ziua victoriei atât pentru Consiliul Local Poienarii de Muscel, cât şi pentru cel de la Coşeşti, care se pregătesc de instalarea în funcţia de secund al localităţii a membrilor de partid doriţi de majoritari. Dacă procesul prefectului cu aleşii câmpulungeni se derulează după acelaşi scenariu, liberalilor li se îndeplineşte dezideratul de a-l da jos pe Ţâroiu până pe 1 mai. Mai ales că, în speţele precedente, Prefectura a renunţat la a ataca hotărârea defavorabilă, lăsând impresia că doar a îndeplinit o formalitate.
Totuşi, cazul Ţâroiu se deosebeşte de celelalte două, deoarece liberalii noştri, mai harnici, şi-au şi pus viceprimarul în aceeaşi şedinţă în care l-au „învoit” de la serviciu pe pesedist până în 2016. Să nu uităm că pesedistul, spre deosebire de colegii de la Poienari şi Coşeşti, care s-au resemnat cu pierderea funcţiei, a declanşat propriul proces împotriva Consiliului Local. Liberalii au cerut să fie apăraţi în procesul cu Ţâroiu, la fel ca în cel cu Prefectura, de o casă de avocatură, nu de juriştii Primăriei. N-am înţeles de ce, pentru că, după cum au arătat litigiile anterioare, astfel de diferende par „apă de ploaie”.
Până la urmă, nici nu contează pentru contribuabilul de rând cine câştigă şi cine pierde, la cum arată Câmpulungul. Un sac răpciugos, nu doldora de grâu, ca în fabula lui Alecu Donici, la care trăgeau în toate direcţiile, ca să-l aducă în iaz, racul, broasca şi ştiuca. Racul trăgea înapoi, broasca în sus, iar ştiuca se izbea de sacul rămas neclintit pe mal. Orice pici de generală îţi recită şi trezit din somn morala: „Aşa-i şi la omenire, /Când în obşte nu-i unire: /Nicio treabă nu se face /Cu izbândă şi cu pace.” La sacul crăpat, prin ale cărui fisuri s-a tot scurs avuţia locală, continuă trasul neunit al politicienilor propulsaţi nemeritat în Consiliul Local, parcă mai cu înfrigurare de când Călin Andrei nu mai conduce partidul, Primăria şi Câmpulungul.
Turbarea de a pune mâna pe putere i-a făcut pe foştii lui subalterni să lase de-o parte şi ultima fărâmă de decenţă în dialogul cu rivalii politici. Fără a-i ţine partea lui Ţâroiu, despre care se spune că are destule tinichele de coadă – bine ar fi să fie dovedite – dar nu se poate să i te adresezi ca unui ospătar de birt ordinar, deschis la crăpatul zorilor, când Dorel pornit fără chef la job trebuie să-şi ia „viteza” mobilizatoare. Când colegii lui au ajuns la punctul de pe ordinea de zi la care trebuiau să aprobe angajarea casei de avocatură în procesul cu Liviu Ţâroiu, acesta s-a retras din sală, preferând, pentru obiectivismul dezbaterii, să nu asiste la discuţii. În plus, nici nu putea să voteze. Când a anunţat că se retrage, unul dintre adversarii politici, deplasat, i-a recomandat să se retragă definitiv, nemaiavând răbdare să-l facă Prefectura să se retragă.
Altul, din aceeaşi tabără, nerăbdător să-şi vâre căpşorul golaş sub o pălărie prea mare pentru el, l-a sfătuit pe actualul viceprimar cu atribuţii de primar să renunţe dacă este prea grea funcţia pentru el. „Văd că e greu digerabilă pentru dumneavoastră.”, i-a întors-o pesedistul, care, în luna de când conduce municipiul, a făcut ce n-a făcut Andrei în 11 ani. I-a consultat pe colegii din Consiliu mai abitir decât se consultă cu nevasta (este adevărat, în necazurile cu care s-a trezit în cârcă este vorba mai mult de împărţirea răspunderii). Dar nimeni nu poate să-l acuze că nu s-a sfătuit cu ei, mai ales pe subiectul Kretzulescu, cu care sunt paraleli inclusiv liberalii lui Călin Andrei. A şters gustul amar al dialogului golănesc întreţinut de liberali Dan şipoteanu, care a fost curios să afle când se ocupă postul numărul 1 din organigrama Primăriei, care figurează vacant. „Trebuie să facem concursul.”, a prins gluma Ţâroiu. „În 2016.” „Scrieţi aici: vacant până în 2016.”, a propus peremistul, care a mai atenuat din acreala cu care au împroşcat peneliştii al căror sevraj se va încheia, probabil, după Sfântul Gheorghe.
Articolul precedent
Articolul următor