Ion Cataranciuc, participant la Expediţia Transafricană, în urmă cu 42 de ani:
În urmă cu 42 de ani, doi angajaţi ai Uzinei ARO Câmpulung, inginerul Ion Cataranciuc, şeful Secţiei Prototip, şi tehnicianul Constantin Ludu, au însoţit un grup de cercetători ai Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj în prima şi singura expediţie ştiinţifică românească în Africa. Cei opt membri ai echipei au străbătut, de la Oceanul Atlantic la cel Indian, peste 18.000 de kilometri, trecând prin 12 state de pe continentul negru, cu trei autovehicule fabricate în România: un M 461 şi două TV-uri. Punând la socoteală timpul necesar deplasării componenţilor echipajului şi a maşinilor către Africa şi, de aici, înapoi în ţară, călătoria s-a derulat în intervalul noiembrie 1970 – mai 1971. „Trans Africa” n-a reprezentat îndrăzneala unor aventurieri, după cum mărturisea unul dintre profesorii participanţi la campania de acum peste patru decenii, ci o acţiune organizată ştiinţific, cu suport material din partea instituţiilor de stat şi, mai ales, cu multe rezultate, atingându-şi scopul propus: recoltarea de material biologic, floristic, faunistic, destinat colecţiilor universităţilor din ţară. Duminică, inginerul Ion Cataranciuc, profesorul Nicolae Coman, medicul Sever Popa, soţia şi fiica lui Costică Ludu au primit modesta recunoştinţă a câmpulungenilor, pentru demersul întreprins acum patruzeci de ani.
Preşedintele Retromobil: „Nu cred că vom mai auzi de ARO, din păcate”
Datorită lui Emil Hagi, organizatorul acţiunii „Câmpulungul în amintiri”, şi în acest an, de sărbătoarea municipiului, „Zimbrul” s-a întors acasă. Fiecare ediţie realizată în colaborare cu Retromobil Club România aduce ceva nou pentru cei rămaşi cu sufletul la ARO, cărora amfitrionul evenimentului reuşeşte să le răscolească amintirile tinereţii şi să le aducă lacrimi în ochi, fiindcă au pierdut şi colegii din trecut, au pierdut şi uzina. Laitmotivul celei de-a VII-a întâlniri la Câmpulung a pasionaţilor de fenomenul ARO l-a reprezentat Expediţia Românească Transafricană, întreprinsă între 1970-1971, pentru prezentarea căreia, într-o manieră impecabilă, strădaniile familiei Hagi au depăşit orice aşteptări. I-au contactat şi adus la Câmpulung pe trei dintre membrii expediţiei, le-au invitat pe soţia şi fiica lui Constantin Ludu, care nu mai este printre noi, şi şi-au delectat oaspeţii cu trei filme excepţionale, unul despre „Transafricana”, iar celelalte două, producţii ale Studioului Sahia Film, despre ARO şi Câmpulungul de acum 39 de ani.
Câmpulungul a avut onoarea să-i primească, duminică, la Primăria Municipală, pe profesorul Nicolae Coman, iniţiatorul expediţiei „Trans Africa”, dr. Sever Popa, medicul grupului format din opt români, şi inginerul Ion Cataranciuc, care a asigurat asistenţa tehnică pe întreg parcursul călătoriei. Acestora li s-a alăturat familia tehnicianului câmpulungean Costică Ludu, un alt membru al echipei care a străbătut Africa, în urmă cu 42 de ani. „În urma acestei expediţii s-a cules foarte mult material, care înnobilează acum Muzeul de Şiinţe Naturale de pe lângă Universitatea din Cluj. Domnul profesor Coman a scris o carte, apoi încă o carte şi ne-a promis că va mai scrie încă una.”, a afirmat Emil Hagi, care şi-a anunţat invitaţii, înainte de a ajunge la Muzeul de la Apa Sărată, că filmul despre călătoria pe continentul african va fi prezentat în premieră la Câmpulung.
Atât profesorul Nicolae Coman, cât şi dr. Sever Popa s-au declarat mai emoţionaţi decât au fost în cele mai grele momente ale campaniei africane, în care, nu o dată, au trecut pe lângă moarte. În schimb, inginerul Ion Cataranciuc, în a cărui voce s-a simţit o profundă decepţie provocată de sfârşitul fabricii câmpulungene, şi-a limitat discursul la următoarele cuvinte: „Mă bucur, zâmbesc, dar sufletul meu plânge.” În aceeaşi notă de tristeţe, că ARO va rămâne o amintire şi nimic mai mult, s-a înscris şi mesajul lui Bogdan Coconoiu, preşedintele Retromobil Club România: „În afară de ceea ce a rămas în sufletele noastre, nu cred că vom mai auzi de ARO, din păcate. S-au scris articole despre ARO, s-au făcut filme şi emisiuni şi încă n-am aflat de ce boală a suferit ARO. Dar sper ca măcar urmaşii noştri să afle care au fost vinovaţii de distrugerea nu a unei legende, a unei uzine, ci a unui oraş, pentru că, atunci când spuneai ARO, spuneai Câmpulung. Acum, nici nu vreau să mă gândesc ce direcţie au şi ce fac familiile celor aproape 13.000 de oameni care au muncit în mod corect pentru ARO, au dat ce au avut mai bun, dovadă că maşinile au fost performante şi iubite.”
Filmul expediţiei „Trans Africa”, în premieră absolută, la Câmpulung
Centrul acţiunii s-a mutat de la Primăria Câmpulung la muzeul realizat de familia Hagi în imobilul fostului Cămin Cultural Apa Sărată. Proiecţia unui material foarte interesant a fost precedată de vernisarea expoziţiei dedicate momentului „Transafricana”. Şi tot aici a fost expusă o replică a maşinii care a traversat continentul negru. „Din păcate, soarta originalului nu se mai cunoaşte. A dispărut misterios, nu ştim ce s-a întâmplat cu el.”, spunea, pentru început, Emil Hagi.
Filmul vizionat la Câmpulung de membrii Retromobil Club România, de foşti angajaţi ai uzinei câmpulungene şi de cei care au dorit să fie părtaşi unui eveniment de ţinută, a fost comentat de “sufletul” acestui grandios proiect, Nicolae Coman, împreună cu medicul Sever Popa. Datorită prezentării celor doi oaspeţi de vază, care a însoţit imaginile filmate de-a lungul celor peste trei luni, în Africa, publicul a aflat informaţii extrem de interesante. Ca de pildă, cum s-a născut ideea Expediţiei Româneşti Transafricane în cadrul Universităţii din Cluj, fiind lansată de zoologul Dragoş Neculce şi Nicolae Coman, şef de lucrări, iniţial, la Botanică. Şi tot ei s-au ocupat de alegerea celorlalţi colegi, împreună cu care urmau să întreprindă o călătorie îndrăzneaţă. Aşadar, în componenţa echipei conduse de academicianul Nicolae Botnariuc, de la Universitatea Bucureşti, au intrat geneticianul Nicolae Coman, asistent universitar la Facultatea de Biologie şi Zoologie a Universităţii „Babeş Bolyai”, inginerul Liviu Ungureanu, şeful Laboratorului de Cineficare a instituţiei amintite, medicul Sever Popa, asistent la Institutul Medico-Farmaceutic, Dragoş Neculce, cercetător la Staţiunea Arcalia a Universităţii din Cluj, şi Valeriu Cimpoeru, biolog şi redactor al Televiziunii Române. Întrucât periplul pe continentul african reprezenta o bună ocazie de testare a maşinii fabricate la Câmpulung, grupul a fost completat cu inginerul Ion Cataranciuc şi tehnicianul Constantin Ludu, cu un M 461, ale cărui calităţi au fost probate din plin pe traseul Senegal, Mali, Volta Superioară, Niger, Nigeria, Camerun, Ciad, Africa Centrală, Zair, Rwanda, Uganda, Kenya.
Munca celor opt în Africa, extrem de utilă marilor universităţi din ţară
Materialele adunate, de cele mai multe ori, cu trudă şi riscuri, au ajuns la Universitatea clujeană, după care au fost distribuite principalelor instituţii de învăţământ superior, muzee şi şcoli, a explicat profesorul Nicolae Coman. În cele 100 de zile, a fost achiziţionată o cantitate de materiale considerată de membrii echipei suficientă, care a fost adusă la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj. „Aici au fost selecţionate şi împărţite la o serie de instituţii, printre care Muzeul de Zoologie al facultăţii. La Grădina Botanică a ajuns materialul viu, ca, de pildă, cocotierii. Nucile de cocos încolţesc numai în apă sărată. Ele au fost puse pe vapor şi aduse astfel. Iar astăzi sunt în serele din Grădina Botanică. Materialele zoologice, peşti, mai ales, au ajuns la Universitatea Bucureşti şi Muzeul „Grigore Antipa”, altele au rămas la Muzeul din Cluj. Materialele vegetale se găsesc în prezent la Institutul de Biologie al Academiei Române din Bucureşti. Spirulina a fost adaptată, cultivată, produsă şi se găseşte în toate farmaciile din ţară.”, a prezentat profesorul Coman importanţa campaniei, care a stat la baza unor lucrări ştiinţifice şi a celor două cărţi publicate de acesta, „De la Atlantic la Oceanul Indian” şi „Pe cărările lumii”.
Nicolae Coman şi Sever Popa au relatat, cu umor chiar, cum a fost procurată spirulina, pe care astăzi o găsim la toate punctele farmaceutice. La scurtă distanţă după trecerea graniţei dintre Camerun şi Ciad, echipa a pătruns în capitală. „De aici, eu, Dragoş şi Cataranciuc am plecat cu maşina ARO, fără remorcă, în zona de Nord-Est a Lacului Ciad, în zona Mao, unde am reuşit să recoltăm spirulina. Am adus-o la Ciad, am montat-o, pentru că din ţară ne-am dus cu medii de cultură conservate, pregătite pentru aşa ceva. Aşa am reuşit să aducem spirulina în ţară şi astăzi este comercializată în farmacii.”, relatau Nicolae Coman şi Sever Popa cum a ajuns în România produsul biologic cel mai concentrat în proteine vegetale, foarte sănătoase. „Noi am crezut atunci că, dacă puii mănâncă spirulină, o să se îngraşe. S-a întâmplat invers. Localnicii o uscau şi o mâncau ca atare. Cât am stat la Ciad, am mâncat bibilici fripte şi manioc, un fel de cartofi.”, a continuat relatarea celor doi despre obiceiurile băştinaşilor. Cum românii duceau dorul cărnii, au cumpărat o oaie, cu intenţia de a o frige. În schimb, au avut peşte din belşug.
Un alt scop al voiajului l-a reprezentat realizarea unui film documentar şi a unor diapozitive, care să ilustreze drumul parcurs de echipajul românesc. În al treilea rând, expediţia şi-a propus să testeze maşinile pe ruta care a străbătut cele 12 ţări şi care, datorită reliefului sălbatic şi anevoios, permiteau din plin acest lucru. „Al patrulea scop era de a strânge informaţii despre popoare şi cultura lor, în ţările prin care am trecut şi, de asemenea, să facem cunoscută România, prin acţiuni, vizite, interviuri întreprinse pe traseu.”, explica profesorul Nicolae Coman. Toate aceste obiective au fost îndeplinite cu succes, de aceea, eforturile specialiştilor implicaţi în „Trans Africa” au fost apreciate de conducerea ministerului şi a statului.
