Relansarea brandului ARO, anunțată în cadrul expoziției Black Sea Defense Aerospace 2026 de la București, readuce în prim-plan un nume cu rezonanță profundă pentru Câmpulung și întreaga zonă Muscel. Noul concept e-ARO 25, dezvoltat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI și ARCSANTQ, promite o revenire spectaculoasă a mărcii – dar nu și în locul unde s-a născut.
O renaștere fără rădăcini locale
Deși noul ARO va fi produs la Uzina Mecanică București, pentru comunitatea din Câmpulung vestea este una cu gust amar. ARO nu a fost doar o marcă auto – a fost coloana vertebrală a economiei locale timp de decenii. În perioada de vârf, uzina ARO din Câmpulung asigura: peste 10.000 de locuri de muncă directe; zeci de mii de locuri de muncă indirecte în industrie, transport și servicii; exporturi în peste 100 de țări. În plus, orașul trăia în ritmul uzinei. De la școli profesionale la comerț local, întreaga economie a Muscelului era conectată la producția de vehicule 4×4.
Ce s-a pierdut prin dispariția uzinei ARO
După închiderea și degradarea fostei platforme industriale, Câmpulungul a pierdut mult mai mult decât o fabrică. Mii de familii au rămas fără venituri stabile, iar migrația forței de muncă a devenit o realitate dureroasă. ARO era un simbol iar dispariția uzinei a însemnat și pierderea unei mândrii locale, a unei tradiții inginerești recunoscute internațional. De asemenea, furnizori locali, ateliere, transportatori și mici afaceri dependente de uzină, care formau un ecosistem economic, au dispărut sau s-au redus drastic iar platforma de la poalele Măgurii, cândva un centru de producție modern, a devenit un simbol al degradării industriale post-2000.
Cum ar fi arătat astăzi Muscelul dacă noul ARO revenea acasă
Proiectul e-ARO 25, cu o investiție estimată la 12–14 milioane de euro, ar fi putut avea un impact major dacă ar fi fost implementat la Câmpulung. Reluarea producției ar fi reactivat infrastructura existentă și ar fi atras investiții conexe. Chiar și o producție modernă, automatizată, ar fi generat sute sau mii de joburi directe și indirecte. Zona Muscel ar fi redevenit un pol industrial, cu efecte în educație, servicii și infrastructură în timp ce ARO „fabricat la Câmpulung” ar fi avut o valoare simbolică și comercială mult mai mare decât o producție relocată.
Un trecut ignorat, o oportunitate ratată?
Decizia de a produce noul ARO în București ridică inevitabil întrebări: de ce nu a fost valorificată moștenirea industrială de la Câmpulung? De ce nu s-a încercat reconectarea unui brand românesc cu locul său de origine? În timp ce e-ARO 25 promite tehnologie modernă – propulsie hibridă, platformă NATO-ready, design italian – lipsește exact elementul care i-ar fi dat autenticitate deplină: legătura cu Muscelul.
Între nostalgie și speranță
Pentru locuitorii din Câmpulung, renașterea ARO este o veste care stârnește mai degrabă nostalgie decât entuziasm. Este dovada că brandul încă are valoare, dar și că orașul a fost scos din ecuație.Și totuși, întrebarea rămâne deschisă: dacă ARO poate renaște, nu ar putea renaște și industria de la Câmpulung? Poate că acest nou început, chiar și de la distanță, ar putea reaprinde discuția despre reindustrializarea zonei Muscel. Pentru că, dincolo de tehnologie și investiții, ARO a fost întotdeauna mai mult decât o mașină, a fost sufletul unui oraș. Narcis Manole