Puţini sunt cei care ştiu că unul dintre cei mai respectaţi şi apreciaţi oameni din fotbalul braşovean are origini muscelene. Vorbim despre Nicolae Proca, fost fotbalist şi antrenor, care a scris istorie în oraşul de sub Tâmpa, numele său fiind legat de echipa Steagul Roşu (din 1979 s-a numit FCM Braşov), cu care a plecat la drum spre înalta performanţă, în 1947, pe vremea când evolua în campionatul districtual, ajungând să evolueze în Divizia A şi în Cupa UEFA şi chiar să câştige Cupa Balcanică. Nicolae Proca a fost şi un personaj controversat, numele său fiind legat, în anul 1981, de cel mai mare scandal de corupţie de până atunci din fotbalul românesc. Nu mai puţin de 28 de arbitri şi conducători de cluburi au fost arestaţi, la finalul unei anchete care a durat doi ani, pentru acuzaţii de spălare de bani, abuz în serviciu, dare şi luare de mită. Nicolae Proca a fost condamnat la patru luni de închisoare, cu suspendare, dar, peste toate acestea, el a fost loial clubului.
Fiu de chiabur, exmatriculat din facultate
Cine a fost Nicolae Proca? S-a născut pe 13 decembrie 1925 în localitatea Slănic-Muscel, într-o familie înstărită, de oameni gospodari. Termină şcoala primară în localitatea natală, după care urmează cursurile unui liceu teologic, fapt mai puţin obişnuit la un viitor fotbalist. Pentru că părinţii săi deţineau peste şapte hectare de pământ, comuniştii i-au considerat chiaburi şi reacţionari, iar această origine „nesănătoasă” avea să-l coste pe tânărul Nicolae Proca locul la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti. Mai avea de susţinut două examene, însă a fost exmatriculat tocmai din cauza celor precizate anterior: era fiu de „chiabur”! Fiind luat în vizor de sistemul comunist din acele vremuri, Nicolae Proca decide să plece din Bucureşti pentru a evita şi alte probleme politice. La 22 de ani se stabileşte în Braşov, unde o cunoaşte pe viitoarea lui soţie, Elena, care era din Rupea. La început îşi câştigă existenţa în calitate de contabil în alimentaţia publică, la a cărei echipă dintr-o ligă inferioară, Spartac Braşov, îşi începe cariera de fotbalist. Este remarcat de regretatul Silviu Ploieşteanu şi luat la Steagul Roşu Braşov, unde va deveni un jucător de bază, evoluând neîntrerupt, ca atacant, până în anul 1961. În 1957, formaţia braşoveană a reuşit să promoveze în Divizia A, urcând treptat din Campionatul Districtual. În acest eşalon, Nicolae Proca a evoluat în 66 de partide şi a înscris 25 de goluri. A devenit vicecampion al României în 1960, iar în 1961 a câştigat Cupa Balcanică. După acest episod se retrage de pe gazon şi se dedică antrenoratului. Mai întâi e secundul lui Silviu Ploieşteanu, până în anul 1967, când acesta din urmă e demis, nejustificat, se spune, după care preia, pentru o scurtă perioadă, funcţia de antrenor principal. Va face apoi echipă pe banca tehnică cu Valentin Stănescu, iar din sezonul 1971-1972 devine din nou antrenor principal. A reuşit să ducă Steagul Roşu pe locul 3 în Divizia A şi să o califice în Cupa UEFA. În 1975 a plecat de la echipă, după ce aceasta a retrogradat în Divizia B. A revenit în forţă patru ani mai târziu, „semnând” promovarea Steagului în Divizia A, unde va evolua sub o nouă denumire, FCM Braşov. În 1981, Nicolae Proca a fost arestat pentru banii negri din fotbal, iar când a scăpat de probleme a plecat la Tractorul Braşov. S-a întors la prima sa dragoste, FCM Braşov, în 1991 pentru două meciuri. Ultima partidă pe banca „stegarilor” a fost pe 9 octombrie 1991, atunci când braşovenii au învins, cu 3-1, pe SC Bacău. În toamna anului 2004, Nicolae Proca a devenit consilier tehnic la divizionara C Forex Braşov. A strâns ca antrenor pe banca Steagului 208 meciuri: 162 în Divizia A, 34 în Divizia B, 8 în Cupa României şi 4 în Cupa UEFA. Nicolae Proca se stinge din viaţă pe 11 iulie 2007, la aproape 82 de ani, uitat de autorităţi şi de cei care l-au iubit în vremurile bune ale gloriei.
Promovare cu cântec în Divizia B
Perioada de 14 ani neîntrerupţi pe care Nicolae Proca a petrecut-o ca jucător la Steagul Roşu Braşov nu a fost lipsită de momente de cumpănă. În 1950 echipa a terminat pe primul loc în Campionatul Districtual şi urma să dispute barajul cu Progresul Bucureşti (penultimul loc în Seria I a Diviziei B) pentru un loc în cel de-al doilea eşalon fotbalistic al ţării. Fotbaliştii braşoveni se impun fără probleme în ambele manşe, 3-0 la Bucureşti şi 2-0 la Braşov, însă, conducerea clubului bucureştean, în încercarea disperată de a evita retrogradarea, acuză faptul că Steagul Roşu l-ar fi legitimat ilegal pe Nicolae Proca, acesta evoluând în paralel la Alimentara Braşov, echipă care însă se desfiinţase. Pentru a evita o situaţie neplăcută, federaţia decide să se joace un al treilea meci, pe teren neutru, la Buzău. Echipa din Braşov pierde cu 3-0 de această dată şi era condamnată să rămână încă un an în Campionatul Districtual. Nicolae Proca, cel care generase această problemă, a reuşit însă să îndrepte lucrurile în afara terenului. I-a cerut ajutorul directorului Uzinei „Steagul Roşu”, Gheorghe Rădoi, nimeni altul decât ginerele lui Gheorghe Gheorghiu Dej, şeful statului de-atunci. Acesta are o întrevedere cu preşedintele de onoare al formaţiei Progresul Bucureşti, Dumitru Petrescu, un individ format la Moscova, intrat în România în august 1944, ca maior în cadrul Divizie „Tudor Vladimirescu”, care era atunci preşedinte al Marii Adunări Naţionale, şi se decide ca cele două echipe să joace un nou baraj, tur-retur. „Stegarii” câştigă ambele meciuri, 4-2 în deplasare şi 2-0 acasă, însă, pentru a accede în Divizia B mai aveau un hop de trecut, care se numea tot Progresul, dar din Brăila. Steagul Roşu reuşeşte o remiză albă pe terenul adversarilor, la capătul unui joc presărat cu foarte multe durităţi din partea gazdelor, iar în meciul decisiv, de la Braşov, se impune cu 2-0.
Şi-a salvat fiul de la exmatriculare
Anul 1978 îl găseşte pe Nicolae Proca la cârma echipei CS Târgovişte. Conducerea echipei Steagul Roşu Braşov intenţiona să-l aducă readucă sub Tâmpa pentru a ataca promovarea în Divizia A. Nicolae Proca nu uitase însă despărţirea cu „cântec” din urmă cu patru ani, când formaţia retrogradase în B, aşa că a spus „nu” invitaţiei. Oficialii clubului braşovean nu se lasă şi trec la şantaj, ameninţându-l pe fostul tehnician că îi vor exmatricula fiul, student în anul IV la Universitatea din Braşov (TCM). Pentru e evita acest lucru, având întipărită în minte experienţa din 1947, atunci când tatăl său n-a reuşit să-l salveze de la exmatriculare, Nicolae Proca lasă Târgoviştea şi vine la Braşov, iar la capătul sezonului 1979-1980 îi promovează pe stegari în Divizia A, după cinci ani de penitenţă în „B”.
Scandalul banilor negri
În 1981, după ce nou-promovata FCM Braşov are o evoluţie onorabilă în campionat, reuşind un tur de excepţie, pe fondul crizei pe care o traversa echipa naţională, generalul Marin Dragnea, care era preşedintele Comitetului Olimpic Român, îi propune lui Nicolae Proca să preia funcţia de selecţioner, urmând să fie secondat de Viorel Mateianu, antrenor la FC Baia Mare. Propunerea a venit după ce echipa României fusese învinsă cu 1-0 de reprezentativa Ungarie, pe 13 mai 1981, la Budapesta, în preliminariile Campionatului Mondial de fotbal 1982. Proca acceptă oferta lui Dragnea însă pune următoarele condiţii: să facă singur selecţia, el să stabilească locul şi perioada de cantonament precum şi programul meciurilor de pregătire pe care „Naţionala” urma să le dispute. Această reacţie nu i-a fost pe plac generalului Dragnea, acesta percepând condiţiile antrenorului Proca drept un refuz categoric. Cazul este raportat prim-ministrului Constantin Dăscălescu şi se iniţiază un întreg complot la adresa lui Nicolae Proca şi a clubului din Braşov. La puţin timp după terminarea sezonului 1980/1981, Nicolae Ceauşescu primeşte o scrisoare anonimă, trimisă de „oameni ai muncii” de la Uzina Streagul Roşu în care sunt semnalate mai multe nereguli legate de activitatea clubului de fotbal (milioane de lei strânşi de la uzină pentru cumpărarea meciurilor, arbitrilor, observatorilor federali, comentatorilor sportivi şi reporterilor, prime de joc cu mult peste cele oficiale, transferuri cu cântec, etc.). Se presupune că acea scrisoare ar fi fost opera unor agenţi ai Securităţii sau a unor turnători din uzină, dar acest lucru n-a contat pentru că Ceauşescu a decis să fie efectuată o anchetă la clubul de fotbal al uzinei de autocamioane. Lui Nicolae Proca i se intentează proces pentru gestiune frauduloasă a fondurilor şi este condamnat la patru luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei. Anchetatorii au realizat o analiză „la sânge” a traseului banilor şi a sumelor implicate în această operaţiune uriaşă de spălare de bani. Sumele vehiculate sunt atât de exacte încât nu te poţi îndoi de veridicitatea lor. Ne punem întrebarea: ce s-ar fi întâmplat dacă Nicolae Proca ar fi ajuns selecţionarul României? Probabil că toată povestea ar fi fost ţinută sub lacăt până când ar fi existat alte motive să fie spart buboiul! (sursa: lastegaru.net)
Alex BARBU