02/07/2026

Primăria Rucăr a redus numărul asistaţilor social de la 140 la puţin peste 30

Reducerea nu s-a produs dintr-odată, de la un an la altul, ci în decursul unui deceniu, însă bine că s-a ajuns la despovărarea bugetului local de aceste sume, pe care alţi primari n-au o problemă în a le rezerva comunităţilor fidele la alegeri. Primăria a scăpat de o cheltuială, dar a rămas şi fără mână de lucru la treburile gospodăreşti prestate cu personal necalificat din rândul încasatorilor de ajutoare sociale. Sau venit minim de incluziune, „ambalajul” în care împachetează legea sprijinul acordat pe viaţă celor care n-au de gând să-şi caute serviciu. Ne referim la asistaţii apţi de muncă, tineri, cu maşini şi garderobă în tendinţe, ale căror lipsuri închipuite îi exclud din categoria celor îndreptăţiţi să beneficieze de acest sprijin. Primăria Rucăr, oricum, nu se baza pe toţi cei 140 de asistaţi social pentru măturat şi celelalte prestaţii edilitare, aprobate la începutul fiecărui an, întrucât, vorba consilierilor, mulţi făceau curat prin Spania. Discuţia despre împuţinarea asistaţilor social la Rucăr s-a iscat în contextul votării lucrărilor executate de aceştia.

  • ADP Rucăr se poate baza pe asistaţii social numai 15 ore lunar de „căciulă”

Referindu-se la cei care încasează venitul minim de incluziune – fostul venit minim garantat -, primarul Ion Pîrnuţă spunea că, acum nouă-zece ani, erau 140 la număr. „Acum mai avem 32 sau 33.”, preciza edilul despre acest „supliment” de personal dislocat temporar la ADP Rucăr, în subordinea şefului Ionel Țuluca.

Ce prestează aceştia aflăm din hotărârea votată în prima lună a anului. „Lucrări de deszăpezire pe trotuare, podurile şi podeţele care traversează râurile Dâmboviţa şi Râuşor; salubrizarea pâraielor Valea lui Andreiaşi, Valea lui Ecle, Valea Dăii, pârâul Roghina; lucrări de spargere a gheţii de pe trotuare, urcările şi coborârile podeţelor, canale de scurgere a apelor; lucrări de ecologizare a parcurilor Podişor, Grădina Publică, Tabaci, Suseni şi Peste Vale şi întreţinerea lor zilnică; salubrizarea râurilor şi a albiilor râurilor Râuşor şi Dâmboviţa şi Valea lui Ecle; salubrizarea domeniului public şi transportul gunoiului selectat, cu autoutilitară Mercedes, la locul amenajat din Valea Iei; curăţenia şi întreţinerea parcurilor de joacă pentru copii: Suseni, Tabaci, Peste Vale şi Grădina Publică; decolmatarea gurilor de canal de pe străzile Braşovului şi Spitalului; decolmatarea pe sub podeţele care traversează DC 21 Podul Dâmboviţei – Sătic, Rucăr – Mara, străzile Spitalului, Râuşor, Păpuşa şi Bulevardul Libertăţii; curăţarea şanţurilor pe străzile Braşovului, Lunca, Peste Vale, Tabaci, Râuşor, Bulevard, Bulevardul Nou, Iaz, Dispensarului, Bisericii; lucrări de vopsire a băncilor de pe domeniul public şi din parcuri; lucrări de văruire a pomilor aflaţi pe domeniul public, Parc şi Podişor, precum şi capetele de poduri; curăţarea nămolului depus lângă bordurile trotuarelor, pe străzile Braşovului şi Păpuşa; curăţarea şi întreţinerea Pieţei şi a Târgului Săptămânal, a Tribunei Stadionului, a Sălii Sporturilor Rucăr; măturatul trotuarelor din centrul comunei; decolmatarea podeţelor pe toate străzile.”

Astfel arată programul întocmit de şeful serviciului ADP, Ionel Ţuluca, al cărui ajutor din partea asistaţilor social s-a diminuat destul de mult în ultimii ani. „Persoanele sunt din ce în ce mai puține și mai puțin apte de muncă. Dacă puteți, în cursul acestui an, să încercați să achiziționați niște utilaje, ca să fie în folosul lor la curățenie, la măturat, la cărat gunoaiele n-ar fi rău.”, a fost recomandarea consilierului liberal Genel Lupu.

Cât înseamnă orele executate de aceştia pentru Primăria Rucăr? Cumulate, cam cât ar presta zilnic doi oameni şi jumătate, a precizat primarul referindu-se la perioadele în care veneau mai mulţi la lucru. În teorie, obligaţiile asistaţilor social care nu sunt scutiţi de efort fizic variază între un minim de 15 ore şi un maxim de 58 de ore. În practică, majoritatea sunt cu 15 ore pe pontajul ADP Rucăr, unul singur fiind cu 11 ore. Numărul de ore depinde de cuantumul retribuţiei lunare. Cu cât retribuţia este mai mare, cu atât orele sunt mai multe.

Schimbările preconizate la nivel guvernamental pentru eficientizarea resurselor nu feresc nici această categorie defavorizată, a căror „brumă de bani”, cum spunea secretarul Ion Vorovenci, va fi executată pentru obligaţiile neonorate. „Sunt și oameni pe care îi lași, săracii, că sunt ei năpăstuiți de soartă. Cei care erau buni de muncă n-au mai venit. S-au angajat, au alte posibilități. Cei care sunt… să mai dăm și în ei, sunt ei bătuți de soartă.”, i-a căinat şi primarul.

Genel Lupu n-a renunţat la ideea de a-i dota ceva mai bine, începând cu echipamentul de protecţie. „Le-am luat. Când i-l dai, îl are. După două zile, nu-l mai are.”, a replicat Pîrnuţă. „I-l dai dimineața, i-l iei când pleacă.”, a fost soluţia colegului Lupu, în timp ce colegii mustăceau amuzaţi de faptul că, de la începutul programului, până la sfârşitul lui, este timp berechet pentru a-l face util şi alt fel.

Postări asemănătoare

error: Content is protected !!