La doi ani distanţă de momentul în care administraţia comunei Lereşti a transpus Planul Urbanistic General în format digital, Câmpulungul urmează aceiaşi paşi. Lereşti a reuşit să actualizeze PUG-ul localităţii în primăvara anului 2021, la capătul a cinci ani de lucru, după care a accesat fonduri PNRR pentru introducerea lui în sistemul GIS – sistemul de informaţii geografice. Actualizarea PUG-ului şi digitalizarea lui au permis Lereştiului să obţină statutul de Staţiune Turistică de Interes Local. Lereşti a fost prima localitate din România care a transpus Planul Urbanistic General în format digital, fiind dată ca exemplu de bună practică de către Ministerul Dezvoltării pentru succesul implementării proiectului. Pe lângă aparatura specifică procesului de digitalizare, repetăm, finanţat din bani europeni, Lereşti a primit „bonus” o staţie de încărcare a vehiculelor electrice. De ce reluăm aceste informaţii? Pentru a avea termeni de comparaţie cu ceea ce se întâmplă la Câmpulung, unde actualizarea documentaţiei a avut întinderea unui foileton. După un rateu în timpul lui Călin Andrei, procedura a fost reluată în mandatul lui Liviu Ţâroiu şi s-a prelungit şi în perioada Elenei Lasconi. Telenovela pare că se apropie de un deznodământ, în sensul de a avea un proiect de PUG actualizat, un regulament local de urbanism şi o transpunere în GIS. Pentru finalizarea lui este nevoie de 212.730,35 lei.
- Consiliul Judeţean, care solicită fondurile ministerului, voia hotărârea de Consiliu până pe 3 martie. Câmpulungul a transmis-o pe 14 martie
Opt ani a durat lucrul la Planul Urbanistic General al Câmpulungului, de realizarea căruia s-a ocupat firma Quattro Design SRL, în baza contractului din 27 noiembrie 2017, încheiat, aşa cum am punctat mai înainte, pe când era primar Liviu Ţâroiu.
Pe 14 martie 2025 a avut loc o şedinţă extraordinară a Consiliului Local, impusă de nevoia aprobării cifrelor proiectului „Actualizarea Planului Urbanistic General şi a Regulamentului local de urbanism al municipiului Câmpulung” şi transpunerea lui în GIS (Geographic Information System).
Cei 212.730,35 lei reprezintă suma pe care municipalitatea o poate obţine de la Ministerul Dezvoltării, prin Consiliul Judeţean, pentru a finaliza acest proiect început în 2017. „Pe parcurs a întâmpinat mai multe probleme nu din cauza banilor sau a consultărilor, fiind integrate toate terenurile din municipiul Câmpulung.”, a precizat Daniela Buzescu, şeful Serviciului Dezvoltare Urbană. Câmpulungul mai avea nevoie de bani pentru două etape care trebuie efectuate, privitoare la întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea avizelor şi transpunerea în GIS.
Pe 14 martie 2025, hotărârea promovată de un Executiv veşnic întârziat, care a beneficiat de clemenţa Consiliului Judeţean, care o voia până pe 3 martie 2025, a primit votul necesar înaintării proiectului la forul finanţator. Fondurile sunt solicitate de C.J. Argeş în beneficiul municipiului, care „recidivează” în materia nerespectării termenelor limită soldate, într-o situaţie neplăcută, cu pierderea unei finanţări nerambursabile.
Tema a fost reluată la dezbaterea ordinară a Consiliului Local din 27 martie 2025, când aleşii rămaşi în sală, după retragerea opoziţiei, au avut-o ca invitată, pe platforma online, pe arhitecta Irina Criveanu, şefa echipei care a elaborat Planul Urbanistic General. Potrivit arhitectului şef Mădălina Zăgărin, a fost depăşită etapa de dezbatere publică, fiind în desfăşurare cea de actualizare a ridicării topografice, baza PUG-ului, pentru a putea demara faza de avizare. „Noi intenţionăm să promovăm acest PUG către toate instituţiile avizatoare şi suntem în punctul în care definitivăm împreună cu echipa elaboratoare. Toţi partenerii implicaţi, arhitecţii, staff-ul de specialitate al Primăriei, specialista care se ocupă de ridicarea topografică, suntem în punctul în care încercăm să tragem linie.”, a afirmat Mădălina Zăgărin.
- Din cauză că a trecut atâta timp de la debutul lucrului la PUG, modificările legislative le dau de furcă celor implicaţi
Arhitecţii Irina Criveanu şi Lorin Smărăndoiu, din partea echipei de lucru, s-au pregătit să răspundă întrebărilor opoziţiei interesate de stadiul proiectului, numai că aleşii PSD, PNL şi AUR părăsiseră sala în semn de protest pueril stârnit de liberala Năstase, erijată în lider de opoziţie. Cum oamenii au dat curs invitaţiei de a explica ce s-a întâmplat în cei opt ani trecuţi, prezentarea s-a făcut pentru cei prezenţi şi câmpulungenii care au urmărit şedinţa în direct. „Proiectul a intrat în avizare de mult – a precizat Irina Criveanu -, dar am avut ghinion în urma unor acţiuni obiective, începând cu pandemia şi anumite schimbări legislative. Suntem puţin în urmă faţă de graficul pe care noi ni l-am fi dorit sau îl vedeam în 2020, când am finalizat prima parte a consultării publice. Dar, între timp, nu am stat degeaba. S-au definitivat soluţiile urbanistice prin munca doamnei arhitect şef, împreună cu reprezentantul echipei noastre, Lorin, care a lucrat foarte mult la acest plan. Suntem într-o fază de echilibru, adică toate observaţiile publicului au fost preluate, anumite solicitări ale Primăriei, care au fost formulate ulterior acestui moment de consultare publică, au fost integrate şi retrecute prin consultare publică. Acum suntem într-o etapă în care trebuie să definitivăm nişte elemente, care nu sunt foarte uşor de definitivat. Şi anume partea procedurală. Din punct de vedere al procedurii, problema este că, trecând atâta timp de când a început, legislaţia a evoluat foarte mult. Se solicită tot felul de acte într-un mod care este sau nu adecvat. Dar nu e foarte important, noi trebuie să le facem. În momentul de faţă, noi trebuie să avem din partea Primăriei un punct de început al avizării lucrării. Suntem în discuţii şi am evoluat foarte mult. O să fie emis un certificat de urbanism, pentru el este nevoie de o ridicare topo, care trebuie să fie actualizată, pentru că sunt noi geometrii incluse în E-Terra şi de asta ne vom ocupa. Pe de altă parte, Primăria a solicitat nişte modificări ale teritoriului intravilan, au fost discutate cu noi, dar vom avea programată rapid o altă discuţie şi concluziile vor fi comunicate către noi şi preluate. După care avem nişte probleme tehnice, cărora trebuie să le răspundem cumva în timp, fără să pierdem vremea. Ele sunt legate de câteva modificări legislative şi câteva modificări de situaţii. La avizare este verificat modul în care studiile reflectă realitatea, or realitatea a evoluat. Pentru asta trebuie să facem o actualizare a unor studii, pe baza unor date care trebuie să fie solicitate de către Primărie. În această etapă, noi suntem recunoscători că Primăria şi-a oferit sprijinul şi s-a mobilizat şi aşteptăm să facem împreună discuţia sarcinilor, în ideea unei avizări rapide. Tehnic, sunt nişte dificultăţi, dar nu majore, sperăm să le depăşim foarte rapid.”, a fost prezentarea Irinei Criveanu.
„Foarte rapid” n-a caracterizat ritmul de lucru la cel mai important document al Câmpulungului, dar… mult a fost, puţin a rămas. Cel puţin, nădăjduim că puţin a rămas până când vom prinde din urmă o localitate rurală, care a pus în practică digitalizarea PUG încă de acum doi ani. Ce-i drept, nu se compară teritoriile celor două localităţi, volumul de muncă fiind diferit. Numai că în cazul uneia dintre ele există un „moţ” al tuturor justificărilor: este urmărită de o eternă neşansă tradusă în întârzieri, blocaje şi costuri.