În mandatul pe care se pregăteşte să-l lase în urmă, administraţia de la Valea Mare Pravăţ a avut de suportat incidente neprevăzute, cu cheltuielile aferente. Nenorocirile din satul de la marginea comunei au necesitat o mobilizare materială mai susţinută, fiind implicate şi persoane particulare în sprijinirea unor necăjiţi rămaşi fără case. Gura Pravăţ se prezintă pe mai departe ca o aglomerare de aşezări băgate unele într-altele, încât ai senzaţia că nu poţi respira în curţile cât o palmă, sufocate de construcţii în toate direcţiile. De aceea, când a izbucnit teribilul incendiu, în urmă cu doi ani şi jumătate, focul s-a întins rapid la casele aproape lipite. Când nu i-a lovit focul, i-a inundat apa. Acum trei ani, Argeşelul a fost umflat de precipitaţii cu o asemenea forţă încât le-a rupt drumul sătenilor în două locuri. Rupt însemnând distrus pe două porţiuni de zeci de metri. Primăria şi-a propus să amenajeze apărări de maluri, dar după ce vor fi construite cele două poduri, dintre care unul este aproape gata.
- Când nu i-a lovit apa, i-a nenorocit focul
Unul dintre cele mai grave incidente produse vreodată la Valea Mare Pravăţ a fost revărsarea cu atâta violenţă a Râului Argeşel, încât a făcut praf drumul, în două locuri, pe distanţe considerabile, în satul periferic. „Am avut evenimente neprevăzute şi chiar am muncit foarte mult în vara anului 2021. În noaptea de 28 spre 29 august, am avut viituri serioase cauzate de Argeşel, care a produs multe stricăciuni în Gura Pravăţ, în două zone, pe aproximativ 50 de metri, respectiv 70 de metri. Pur şi simplu, nu mai exista drum, adică era luat în totalitate, plus malurile şi alte zone, în care, efectiv, erau puse în pericol casele oamenilor. Atunci, a trebuit să alocăm şi fonduri, şi timp şi multă muncă pentru a remedia problemele create de viitură, care n-a mai fost niciodată de când ne ştim noi.”, rememora primarul Petre Ionel Boncoi teribilul eveniment de acum trei ani.
Trebuie să spunem că drumul care străbate aşezarea mărginaşă, populată de comunitatea etnică, se prezintă mult mai bine decât multe dintre căile de acces din zonele periurbane ale Câmpulungului. În municipiu încă avem drumuri cu bolovani, cum nu mai găseşti în comuna învecinată. Dacă sunt străzi stricate la Valea Mare, sunt pentru că, în prezent, în patru sate se introduce conducta de canalizare, investiţie care presupune săpătură. Dar nu vor rămâne aşa, asigură autorităţile, pentru că lucrările de îngropare a ţevii vor fi urmate de aducerea terenului la stadiul iniţial.
Când nu le-a dat apa bătaie de cap localnicilor şi edililor, le-au dat incendiile întreţinute, după cum punctam în deschiderea articolului, de înghesuiala locativă din sat. N-au fost numai aici. Au fost şi în satul de reşedinţă Valea Mare, şi la Fântânea. „Iarăşi Primăria s-a implicat şi a încercat, cât s-a putut legal, să-i ajute pe oameni să-şi refacă casele. Pe 15 februarie 2022, opt case din Gura Pravăţ au ars într-o noapte. Oamenii au rămas chiar „în poiană”! Atunci, Primăria s-a implicat inclusiv cu ajutorul unor prieteni, care ne-au sponsorizat, de la mâncare, până la o fereastră, o uşă, şi am reuşit să-i ajutăm pe oameni să-şi refacă, în mare parte, casele.”, preciza şeful Executivului.
- „În momentul în care se finalizează podurile, vor urma, şi în amonte, şi în aval, apărări de maluri”
Primarul Petre Ionel Boncoi spunea că a reuşit să cadastreze tot satul Gura Pravăţ. Comuna Valea Mare Pravăţ a fost cadastrată în proporţie de 90%. „Este un lucru foarte bun. Mulţi oameni din Valea Mare şi, în special, din satul Gura Pravăţ nu aveau acte de proprietate, nu aveau delimitările într-un act oficial. De data aceasta, din decembrie 2023, când s-a finalizat cadastrarea generală gratuită, tot cu fonduri europene, lucrurile s-au rezolvat aici. Este adevărat, firma care a executat măsurătorile a făcut câteva greşeli unor persoane, dar noi încercăm să le ajutăm, ca să fie totul în regulă.”, a adăugat acesta.
Schimbări, susţine edilul, s-au mai produs şi în comportamentul locuitorilor, mai ales al celor din generaţiile tinere, care au obişnuit să frecventeze şcoala. „De-a lungul anilor, eu, în calitate de director, ajutat de colegii mei profesori şi de către Primărie, le-am creat condiţii bune. De asemenea, hrana pe care o primesc la şcoală şi trebuie să recunoaştem că bursele acordate la şcoală de ceva vreme sunt destul de consistente. Chiar i-au încurajat. În momentul în care vii într-o clasă şi vezi aproape 100% prezenţă, rămâi uimit. O clasă cu elevi în totalitate de etnie. Au început să vină, dovadă fiind faptul că încep să se dezvolte. Dacă îi comparăm cu acum 20 de ani… nu mai este aproape nimic ca atunci. Merg afară, vin cu bani, îşi fac gospodării normale. Cei mai mulţi au conştientizat că nu mai merge ca înainte… cu lemnele… destul de puţin. Legile sunt destul de dure. Iar noi le-am creat condiţii, începând cu iluminatul public şi asfaltarea.”, afirma primarul.
În perioada alegerilor s-a executat un şanţ tip pişcot pe strada principală, pe ambele părţi ale căii de acces, pe o lungime de 1.200 de metri. Şi vor urma apărări de maluri, lucrare programată după ce constructorul piteştean încheie lucrarea la cele două poduri, care sunt amenajate de la zero.
„Unii spun că facem gabioane. Specialiştii le spun apărări de maluri din prefabricate, în zonele în care lăţimea albiei Râului Argeşel nu permite să facem gabioane. Ele au alt proces tehnic. Apărările de maluri sunt un fel de ziduri betonate, cu o lăţime de 30 cm. În momentul în care se finalizează podurile, vor urma, şi în amonte, şi în aval, apărări de maluri. Este adevărat că, în acest moment, nu pe toată lungimea râului. Pe teritoriul nostru are o lungime de peste 4 kilometri. Ar fi imposibil să facem acest lucru într-un mandat. Dar noi avem în vedere ca, în fiecare an, să facem cât putem finanţa.”, relata primarul Petre Ionel Boncoi.