Primăria Lereşti are două parteneriate în derulare cu Fundaţia „Carpathia”, unul privitor la zimbri, atracţia localităţii, celălalt, la centrul de informare turistică, o condiţie impusă în momentul obţinerii statutului de staţiune turistică de interes local. Zimbrii au ajuns la Lereşti în 2020, la câteva luni distanţă de momentul în care Fundaţia Conservation Carpathia a demarat, în premieră naţională, un program de reintroducere în Munţii Făgăraş a acestei specii vulnerabile, dispărute de pe meleagurile noastre acum aproximativ două secole. După patru ani de la sosirea impozantelor animale, care s-au adaptat în Muscel, colaborarea fundaţiei cu autorităţile locale va continua cu o nouă etapă. Primarul Marian Toader a anunţat că va pune la dispoziţia fundaţiei minimum 6 hectare de teren. Partenerii Primăriei Lereşti vor împrejmui terenul, vor instala puncte de observare şi ce mai este nevoie, iar încasările de la turiştii care vor dori să viziteze, bineînţeles, contra unei taxe, vor intra la bugetul local.
- Zimbrul a ajuns la Lereşti în urmă cu patru ani
Prima zonă repopulată a fost Pecigeanu-Rucăr – în mai 2020, fiind eliberată prima turmă în această zonă -, apoi la scurt timp, Lereşti, numărul animalelor aduse crescând progresiv de la un an la altul. Mai întâi au fost ţinute în ţarcuri de aclimatizare, după care au fost eliberate în sălbăticie. Exemplarele au provenit din Germania, Marea Britanie, Suedia şi Vânători – Neamţ, poposind în zonele de reintroducere Lereşti şi Pecineagu – Rucăr.
Zimbrii liberi sunt monitorizaţi de rangerii fundaţiei, care le analizează gradul de adaptabilitate şi previn eventualele apropieri de zonele locuite. Prezenţa zimbrilor a constituit un avantaj, adăugat celorlalte, pentru obţinerea statutului de staţiune turistică. Primarul Marian Toader şi-ar fi dorit de „interes naţional”, dar, până atunci, este bun şi cel de „interes local”.
Zimbrii dispăruseră din ţara noastră cu peste 200 de ani în urmă, însă eforturi considerabile realizate în ultimii ani i-au readus acasă. Ei sunt importanţi pentru biodiversitate, creând oportunităţi pentru alte specii. Fiind animale blajine, se pot observa de la o distanţă confortabilă şi astfel pot contribui la dezvoltarea comunităţilor ca un obiectiv turistic în sine.
„Cred cu tărie că o comunitate dezvoltată durabil este una care creşte în armonie cu natura care o defineşte. Suntem mândri şi bucuroşi de venirea zimbrului în zona noastră, acesta este un pas spre întoarcerea la o natură sănătoasă. Această acţiune are un real potenţial turistic, oferindu-ne astfel cadrul pentru declararea comunei Lereşti în „Staţiune Turistică de Interes Naţional”. Există deja o serie de exemple în România, de zone care s-au transformat în obiective turistice importante doar prin prezenţa acestei specii emblemă în ţara noastră.”, declara, în urmă cu trei ani, Marian Toader, primarul de la Lereşti.
- Carpathia va dezvolta o serie de centre de vizitare destinate turiştilor care vor să cunoască povestea zimbrilor
Zimbrul a fost şi rămâne un simbol al României. Puternic şi maiestuos, acest animal prezent în istoria şi folclorul naţional a fost preţuit de români de-a lungul a sute de ani. Motivele sunt în parte pragmatice: zimbrul are un mare potenţial economic, prin rolul pe care îl joacă în dezvoltarea turismului local bazat pe observarea naturii. Reintroducerea zimbrului nu este doar o chestiune de reparare a greşelilor trecutului, de conservare modernă a biodiversităţii, ci şi un exemplu excelent cum conservarea naturii poate ajuta comunităţile locale să prospere şi să se dezvolte.
Pentru a sprijini dezvoltarea turismului în zonă, Fundaţia Conservation Carpathia va dezvolta o serie de centre de vizitare destinate turiştilor care vor să cunoască povestea zimbrilor, cu precădere a celor din Munţii Făgăraş. La Lereşti, după cum primarul însuşi a povestit public, este în pregătire un astfel de centru de vizitare.
De asemenea, din punct de vedere natural, pe măsură ce numărul de zimbri va deveni stabil, biodiversitatea va beneficia direct: poienile vor fi menţinute prin păşunatul zimbrilor şi pădurile vor dobândi o mai bună structură naturală, totodată, spre beneficiul cerbilor şi al căprioarelor, iar fauna sălbatică se va reîntregi.