-0.4 C
Campulung Muscel
04/11/2024

Vechea Primărie, care a existat aproape pe locul Vilei Iacomin, a fost demolată în 1906 pentru construcţia Cazărmii Pompierilor

Răsfoind cea de-a patra monografie a Colegiului Pedagogic „Carol I”, privirea cititorului zăboveşte asupra unei fotografii rare, unice, a clădirii în care a funcţionat Primăria Câmpulung înainte de construirea Hospelului Comunal, în prezent Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”. Pentru că am punctat în deschiderea articolului numele colegiului a cărui arhitectură îl plasează între cele mai frumoase clădiri destinate învăţământului din Europa, la evenimentul de prezentare de carte veche, profesorul Săvoiu spunea că este, cel mai probabil, o situaţie nemaiîntâlnită în România ca o şcoală să aibă patru monografii. Albumul monografic realizat de profesorii Adrian Săvoiu şi George Radu, în 2017, la 150 de ani de existenţă a şcolii, include o fotografie preţioasă, realizată de Emilie R. Speek, în care apare sediul Primăriei, aflat aproximativ pe locul Vilei Iacomin, în continuarea bulevardului. „Primăria din Câmpulung în 1906. În această clădire, Consiliul Comunal al oraşului a hotărât, în 1887, cumpărarea unui teren de 10 hectare, pentru a se amplasa localul şi anexele Şcolii Normale „Carol I” este explicaţia extraordinarei fotografii de acum 118 ani. Şi câte alte decizii importante s-au luat pentru Câmpulung în această construcţie dispărută de mai bine de un secol, după cum aflăm din cercetările istoricului Carmen Oprescu, a cărei muncă de documentare clarifică multe lucruri necunoscute sau transmise incomplet ori eronat despre trecutul oraşului nostru.

  • Profesorul şi istoricul Carmen Oprescu: „Localul vechi al Primăriei se afla în faţa acestuia nou şi a fost demolat pentru a se elibera terenul, aici construindu-se Cazarma Pompierilor în paralel cu Hospelul Comunal”

Amănuntele despre această mărturie a unui edificiu desfiinţat de mult sunt puţine. Preotul Ioan Răuţescu a făcut o singură remarcă în „Câmpulung-Muscel. Monografie istorică” referitoare la sediul Primăriei. Enumerând primarii Câmpulungului, autorul a punctat în dreptul lui Alexandru Muşatescu (1905-1907): „S-au terminat în timpul său clădirea localului de primărie şi cazarma pompierilor – mai înainte fuseseră aici casele Gheorghiu închiriate pentru primărie.”

Aflăm, însă, mult mai multe de la istoricul şi profesorul Carmen Oprescu, autoarea unor studii extrem de bine argumentate, care ne ajută să înţelegem aspecte esenţiale din trecutul Câmpulungului. Cercetările sale bazate pe documentele găsite în arhive fac lumină asupra unor acţiuni şi decizii din istoria oraşului, care au stat la baza edificării actualelor clădiri şi amenajări urbanistice, prea puţin sau deloc explicate în monografiile localităţii noastre, dar şi în volume mai recente. Dar, cu ajutorul lămuririlor sale oferite într-o manieră facilă, putem afla lucruri inedite întâmplate cu mai bine de un secol în urmă.

Scriind despre una dintre însemnatele realizări ale primarului Alexandru Muşatescu – Hospelul Comunal -, istoricul Carmen Oprescu punctează şi existenţa localului vechii Primării a Câmpulungului, amplasat în faţa celui nou, pe strada Negru Vodă. Din lucrarea intitulată „Funcţiunile administrative şi rolul lor în evoluţia oraşului Câmpulung”, publicată în Revista Muzeului Judeţean Argessis (2004), aflăm care a fost contribuţia primarului Alexandru Muşatescu la modernizarea oraşului, în timpul căruia, după cum consemnează Carmen Oprescu, se contura din punct de vedere arhitectural şi urbanistic imaginea centrului civic al oraşului. Apelând la amănuntele din studiul acesteia, vom expune şi noi schimbările produse în această parte a Câmpulungului, în care apăreau edificii esenţiale, unele supravieţuind timpului şi dezinteresului administraţiilor care le-au primit pe tavă, fără a se îngriji, din păcate, de a le prelungi existenţa.

În 2024, se împlinesc 90 de ani de la finalizarea construcţiei clădirii în care funcţionează în prezent Primăria Câmpulung (edificată între anii 1928 şi 1934 şi inaugurată, conform menţiunii făcute de preotul Ioan Răuţescu, pe 21 noiembrie 1934). Este bine să cunoaştem câte ceva şi despre localurile anterioare ale celei mai importante instituţii din oraş, mai cu seamă că avem la îndemână cercetările amănunţite ale profesorului Carmen Oprescu, pe care cine doreşte le poate consulta şi în varianta online.

Alexandru Muşatescu a condus Câmpulungul în anii 1905-1907 şi 1911-1913. „Încă din timpul primului său mandat se dovedeşte a fi un bun gospodar. (…) În anul 1905, Primăria primeşte o telegramă de la Ministerul de Interne, prin care i se preciza expres că împrumutul de 250.000 lei ce îi fusese aprobat trebuie întrebuinţat la: construirea unui ospel comunal, a unui local propriu pentru pompieri, la pavarea şi prelungirea a diferite străzi şi înfiinţarea de fântâni publice şi la facerea studiilor pentru instalarea luminii electrice. La 1 mai 1906 se contractează un împrumut pe 40 de ani, la Creditul Judeţean şi Comunal, pentru construirea Hospelului Comunal, a cazărmii pompierilor şi pentru studiul iluminatului cu electricitate.”, redăm un fragment din studiul precizat.

Referindu-se la sediul Primăriei – Hospelul Comunal şi Cazarma Pompierilor, pentru edificarea căreia a fost demolată vechea Primărie din imaginea care deschide acest articol, autoarea cercetării face următoarele precizări: „Acţiunile Primăriei pentru a-şi edifica un nou sediu sunt atestate încă din 1895: Consiliul Comunal decidea atunci să se cumpere un “otelu cu dependinţe” devenite insalubre, pentru a se construi pe terenul lor „local de Primărie, când comuna va dispune de fonduri”. Din 1896 datează hotărârea Consiliului de a participa la licitaţia pentru terenul pe care se va construi „hospelul comunal”, teren pe care se afla imobilul proprietate a moştenitorilor lui Gr. Angheleanu. Primarul P.C. Zamfirescu este autorizat a participa la licitaţie. (…) Abia în ianuarie 1906, Consiliul Comunal aprobă planurile şi devizul depuse de arh. Simionescu, aflat în funcţia de arhitect al comunei în perioada august 1904 – august 1908. Planurile se vor înainta la Ministerul de Interne pentru aprobare şi, două luni mai târziu, arhitectul se va deplasa de mai multe ori la Bucureşti pentru a introduce în proiect observaţiile Consiliului Tehnic Superior. În aprilie 1906, construirea sediului a fost dată în antrepriză lui Teodor C. Rigman din Craiova. În mai 1906, se contractează împrumutul deja menţionat. La 14 octombrie 1908, se comandă, în sfârşit, mobilierul pentru mutarea în localul cel nou al Hospelului Comunal. (…) După desfiinţarea Judeţului Muscel, Primăria a fost mutată în localul fostei prefecturi.”

Lucrarea istoricului Carmen Oprescu lămureşte şi în privinţa amplasamentului sediului Primăriei înainte de a se construi imobilul pe care câmpulungenii îl ştiu astăzi sub denumirea Palatul Culturii sau Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”. „Localul vechi al Primăriei se afla în faţa acestuia nou şi a fost demolat pentru a se elibera terenul, aici construindu-se Cazarma Pompierilor în paralel cu Hospelul Comunal, de către aceeaşi antrepriză, probabil, după proiectul aceluiaşi arhitect, fiind inaugurată şi ea în 1907. Devenită Şcoala Comercială, Cazarma a fost demolată în anii ’60. Până la construirea clădirii Prefecturii, în jurul Hospelului Comunal, al Tribunalului (construit, foarte probabil, tot în jurul anului 1907), al Bisericii „Sfântul Nicolae-Popa Savu” (numită de câmpulungeni „Sfântul Nicolae din Târg”) s-a închegat centrul civic al oraşului.”, scrie Carmen Oprescu într-o lucrare a cărei lectură v-o recomandăm în integralitate, pentru a afla lucruri extrase din surse documentare la care apelează, de regulă, specialiştii în domeniu.

Şi nu numai acest studiu, ci tot ce a publicat Carmen Oprescu în tratate şi reviste de specialitate, cum au fost cele ale Muzeului Câmpulung şi Muzeului Judeţean Argeş, unele dintre ele având şi versiune online. Cei cărora le-am trezit interesul pentru o lectură captivantă despre evenimente din vremuri de demult au la îndemână şi pagina Câmpulungul Marianei, coordonată de Carmen Oprescu.

Fotografia vechii Primării, demolată în anul 1906, a făcut parte din „lotul” celor 25 oferite de Prefectura Muscel pentru „Expoziţia Generală Română” din 1906, de la Bucureşti, prin care s-au sărbătorit 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I şi 25 de ani de la proclamarea Regatului României.

A consemnat Magda BĂNCESCU

Sursa fotografiilor înfăţişând Primăria – Hospelul Comunal şi Cazarma Pompierilor: colecţia Gheorghe Chiţa  

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!