Secolul al XX-lea a fost secolul în care automobilul a prins avânt şi bineînţeles că nici Câmpulungul şi zona noastră nu putea să nu facă parte din acest fenomen. Nu ştim cu exactitate când a fost în Câmpulung prima maşină înmatriculată, dar cel mai probabil în anii 20’.
În arhivele judeţene de la Piteşti se află un document inedit din 1942, realizat la cererea autorităţilor militare. Este vorba de un recensământ al tuturor vehiculelor aflate pe raza judeţului Muscel. Acest recensământ a fost făcut la cererea armatei, respectiv al Corpului 1 Teritorial aflat în dosarul cu numărul 968 – Poliţia Oraşului Câmpulung, pentru a avea o evidenţă clară a tuturor vehiculelor ce puteau fi rechiziţionate pentru nevoile războiului. El ne dă ocazia de a avea o imagine a situaţiei vehiculelor existente în zona noastră în anii 40.
- Dosarul conţine numele proprietarilor, tipul maşinii, anul de fabricaţie, câţi cai putere avea, câţi cilindrii, seria motorul, dar şi ce tip de caroserie
În Câmpulung şi judeţul Muscel se aflau în 1942 aproximativ 50 de automobile şi 35 de camioane . Predominau automobilele/mărcile americane Crysler, Ford, Dodge, Chevrolet, dar şi alte mărci, mai exotice sau care au dispărut demult din fabricaţie, cum ar fi: Nasch, Amilcar, Essex, Packard. La acestea se adăugau mărci europene, precum Polski Fiat, Mercedes Benz, în număr de 4 automobile în zona noastră şi un Citroen.
Se mai aflau în oraşul Câmpulung şi trei motociclete, un Ardie, motocicleta de fabricaţie germană, din 1938, proprietatea domnului Miloiu Ion şi un Harley Davidson din 1928 de 250 cc monocilindru, proprietatea domnului Petre Hanciu. La aceste motociclete se adaugă, începand cu 1942, şi motocicleta BMW r12 cu ataş a Poliţiei Câmpulung, despre care am vorbit într-un articol anterior. La rândul său, domnul Petre Hanciu va găsi abandonată, la un centru de fier vechi, în 1946, o motocicletă BMW r12 din 1938 pe care o va restaura şi utiliza ani de zile. Tot dumnealui, fiind motociclist cu state vechi, se va fi implicat şi în fabricarea şi testarea motocicletei I.M.S. 53.
Automobilele, în proporţie de aproximativ 35 %, erau mai vechi, din anii 1927, 1928, restul fiind din anii 1930, 1937, 1938, 1939, în special, fapt normal, ţinând cont că odată cu începerea războiului în 1939, vânzările de maşini noi către populaţie au fost mult reduse, toate fabricile de maşini, motociclete, camioane etc. trecând la producţia de război. Doar autorităţile mai făceau excepţie, putând avea şansa de a primi în dotare autovehicule noi, cum era în Muscel Legiunea de Jandarmi, care avea în dotare o maşină germană, Adler junior, model 1941.
La capitolul camioane predominau mărcile Ford şi Opel Blitz, fabricate la sfârşitul anilor 30. Ford erau cele mai numeroase, acest lucru fiind normal, ţinând cont de faptul că, începând cu anul 1935, la Bucureşti, în cartierul Floreasca, lua fiinţă fabrica Ford, care fabrica atât automobilele, cât şi camioane cu o capacitate de 2.500 maşini pe an şi 120 de angajaţi , fiind una dintre cele mai moderne fabrici de automobile din Europa. Se fabricau în anii 30 două tipuri de maşini, respectiv Ford V8 Sedan şi De lux, la preţul de 650 dolari, adică 15.000 lei în bani româneşti, limuzine cu 4 uşi şi motoare V8 de 60, respectiv 85 cai putere, cu o viteză maximă de 135 km/h şi un consum de 25 litri la 100 de km. Varianta de lux avea în dotare: ştergător de parbriz şi pentru pasager, oglinzi retrovizoare exterioare, două lămpi de stop pe spate, cauciucuri cu banda albă, radio cu lămpi, tapiţerie calitate superioară la interior, brichetă şi scrumieră. Culorile erau standard – Washington Blue (albastru închis) şi Rubber Black (negru), însă, la cererea clientului, se putea realiza şi altă variantă, bineînţeles, contra-cost .
Modelul de camion Ford era dotat cu un motor V8 de 85 CP. Modelul german Opel Blitz era unul din cele mai bine vândute camioane în Europa, fiind dotat cu un motor cu 6 cilindrii în linie şi 55 de CP, având o capacitate de transport la fel ca şi camionul Ford V8 de 3,5 tone sau 2,5 tone. Mai erau şi alte tipuri de camioane, cum ar fi International, marcă americană care a fost copiată după război de ruşi, rezultând camionul Zil 150, acest camion fiind fabricat începând cu anul 1954 şi la noi, la uzina Steagul Roşu Braşov ( oraşul Stalin în acei ani ) sub titulatura SR 101. Camionul International avea un motor de 5.555 centimetri cubi cu 6 cilindrii în linie, având o putere de 90 de cai putere şi putea transporta 4 tone. Deci, un camion care a făcut carieră la noi, la fel ca şi motoarele V8 Ford, care au fost sursa de inspiraţie pentru motoarele puse pe camioanele Bucegi şi Carpaţi, dar şi pentru motorul M207, care va echipa, începând din 1963, automobilele de teren IMS fabricate UMM Câmpulung, care este, practic, derivat dintr-un motor V8 tăiat pe din două – jumătate Carpaţi – cum se spunea.
- Primăria Câmpulung avea în dotare un camion mai vechi, un camion Renault din 1920, alături de o maşina Dodge din 1929
Un capitol distinct în documentul de la Arhivele Judeţene Piteşti din 1942 îl constituie tractoarele. Acestea erau în număr redus la noi, în judeţul Muscel, numai 12. Cele mai multe erau mărci germane , Deutz, Lantz, dar şi tractoare fabricate de Ford, Fordon. Construcţia tractoarelor germane presupunea prezenţa unui motor mono sau bicilindru simplu şi uşor de reparat, care era pornit cu ajutorul unui motor auxiliar, motoarele putând funcţiona cu aproape orice tip de combustibil. Tractoarele Fordson, fiind fabricate de Ford, aveau aceleaşi motoare ca şi maşinile Ford din acea perioadă. Tractoarele de fabricaţie germană erau mai noi, chiar de fabricaţie 1940, fapt normal, dacă ţinem cont că tractoarele, fiind necesare în agricultură, şi pentru a susţine efortul de război, încă erau fabricate şi pentru piaţa civila, deşi în număr mai redus.
Numărul mic de tractoare de la noi se putea explica şi prin faptul că zona noastră se preta mai mult la pomicultură şi creşterea animalelor. Cert este că în judeţul Argeş, deci mai în Sud, numărul de tractoare era mai mare, peste 40.
Se mai găsea în Câmpulung şi un autobuz marca Fargo din 1926 cu o capacitate de 25 locuri, proprietatea domnului Iancu Butuluga cu domiciliul în strada Traian nr. 94.
Şi cum acolo unde existau maşini, trebuie să existe şi mecanici care să le repare, şi în Câmpulung existau trei mecanici. Unul dintre aceştia era domnul Marin D. Oprea, cu atelierul situat pe strada Negru Vodă la nr. 109, mai era domnul Săndescu Traian, cu atelierul pe strada Constantin Brâncoveanu şi domnul Luigi Baise, cu atelierul situat în strada Traian, 1928. Acesta din urmă era şi cel ce repara şi motocicleta B.M.W. a Poliţiei în anii războiului.
- Războiul a afectat şi parcul auto din judeţul nostru, unele autoturisme şi camioane fiind rechiziţionate de armată pentru nevoile frontului
Se precizează în raport ca nu mai puţin de 37 de autovehicule erau indisponibile în 1942 pe raza judeţului Muscel, cea mai mare problema fiind lipsa cauciucurilor. Această cifra de 37 de maşini şi camioane trebuie privită cu o oarecare rezervă, unii proprietari preferând să-şi descompleteze maşinile, decât acestea să fie luate şi posibil pierdute pe front. Cert este că anvelopele se găseau mai greu, ca urmare a războiului.
Odată cu evenimentele de la 23 august 1944 si venirea trupelor sovietice in judeţul nostru a urmat o nouă serie de confiscări de vehicule, de data asta de către trupele sovietice. Sovieticii au luat din Câmpulung trei maşini, din care una se precizează că era limuzină, un autocamion, patru cai, trei căruţe, plus alte bunuri. La fel, din Piteşti, a mai fost confiscată o maşina, dar şi piese auto cum, ar fi roţi.
După război, în anii tulburi ce au urmat odată ce se pregătea instalarea regimului comunist în România, parcul auto a avut de suferit ca urmare a lipsei pieselor de schimb a confiscărilor făcute de comunişti. La începutul anilor 60 încă se mai puteau vedea câteva antebelice pe străzile din Câmpulung şi în judeţ, întreţinute de vechii proprietari.
La ora actuală, singurul automobil interbelic prezent la noi este un Ford V8 care se află în posesia domnului Hagi Emil, la Muzeul Automobilului Românesc, aşteptându-şi rândul la restaurare.
Ataşăm articolului şi câteva poze spre a exemplifica cum arătau unele din maşinile despre care s-a vorbit mai sus. Sperăm să găsim şi fotografii cu maşinile din Câmpulung, din acea perioadă care poate se află în diferite arhive.
Sper ca v-a plăcut incursiunea noastră în istoria automobilistică a Câmpulungului şi judeţelor Muscel şi Argeş.
Ciprian Tănăsescu, preşedintele Asociaţiei „Memorial Ploieşti”
Notă: Modelele din grupajul de poze sunt similare cu cele descrise în articol