- Proiectul „Moot Court”, constând într-un concurs internaţional de procese simulate, este unic în România
„Seminţele” plantate de Fundaţia Olanda – România, alături de Colegiul Naţional Pedagogic „Carol”, pe „terenul” Câmpulungului, gazda concursului internaţional de procese simulate, au rodit sub forma unor viitori specialişti în ştiinţe juridice. Unii dintre participanţi au absolvit Dreptul, alţii sunt studenţi la aceeaşi facultate. „International Moot Court 2023”, aflat în acest an la a cincea ediţie, a stimulat interesul unor adolescenţi pentru un domeniu dificil, testându-le aptitudinile de pledanţi în cauze care le-ar ridica probleme chiar şi unor jurişti cu vechime. Ediţia inaugurală a acestui proiect unic în România a fost organizată de cei doi parteneri în anul 2017, Câmpulung fiind gazda acestei iniţiative educaţionale în premieră. Au trecut de atunci cinci ediţii, iar rezultatele înregistrate pe parcursul lor îi încurajează pe organizatori să imprime un caracter de tradiţie acestui eveniment internaţional. În acest an, între 31 octombrie şi 7 noiembrie 2023, la Câmpulung s-au aflat peste 100 de participanţi din afara ţării – elevi, profesori şi experţi juridici -, care vor povesti despre experienţa trăită în oraşul nostru.
- Directorul George Radu: „Mulţi elevi ai noştri, participanţi în acest proiect, vor fi astăzi judecători. Unii sunt absolvenţi de Drept, alţii sunt studenţi”
Ţările care au avut reprezentare la ediţia 2023 a concursului internaţional de procese simulate „International Moot Court 2023” au fost Bulgaria, Macedonia de Nord, Olanda, Polonia, Regatul Eswatini, Slovacia şi România. Cinci ţări, după cum spunea Cristina Cristescu, preşedintele Fundaţiei Olanda – România, au renunţat în ultimul moment, din cauza situaţiei internaţionale. Printre acestea, Statele Unite ale Americii.
Proiectul internaţional „Moot Court 2023” beneficiază de sprijinul Guvernului de la Haga, fiind co-finanţat de Ministerul Olandez al Afacerilor Externe, prin Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în România. Judecătoria Câmpulung contribuie la crearea atmosferei procesului tranşat în oraşul nostru, punând la dispoziţia competitorilor sălile de judecată. O parte dintre rundele litigiului au avut loc în incinta instanţei municipale, iar preşedintele instituţiei, judecătorul Mihaela Cătălina Păuleţ, a onorat cu prezenţa sa momentele de început şi final ale evenimentului.
George Radu, directorul Colegiului Naţional Pedagogic „Carol I”, căruia i-au aparţinut cele două mesaje, de întâmpinare a oaspeţilor şi de bună revedere la ediţia a şasea, a punctat meritele celor implicaţi în această iniţiativă: Fundaţia Olanda – România, prin reprezentanţii săi şi prietenii şcolii, Cristina Cristescu şi Jaapjan Rijjlaarsdam, şi finanţatorul principal, Ministerul Olandez al Afacerilor Externe, alături de Ambasada Olandei în România, şi Centrul Internaţional de Justiţie de la New York. „Important este că acest proiect este pentru copii. Noi facem aceste eforturi pentru copii, pentru dezvoltarea lor personală. De peste 20 de ani, implementăm astfel de proiecte şi, după cum aţi observat, ne-am întâlnit de atâtea ori. Sunt proiecte diferite ca mod de desfăşurare. Acesta este un proiect special, la care noi ţinem foarte mult. Mulţi elevi ai noştri, participanţi în acest proiect, vor fi astăzi judecători. Unii sunt absolvenţi de Drept, alţii sunt studenţi, la această oră. N-am decât să le mulţumesc prietenilor noştri, pentru sprijinul permanent pe care ni-l oferă, pentru dezvoltarea personală a copiilor şcolii noastre.”, s-a arătat recunoscător George Radu pentru implicarea atâtor instituţii valoroase, alături de şcoala câmpulungeană, într-un demers singular în România.
- Invitat de onoare: judecătorul Alphons Orie, cel care a prezidat numeroase procese la Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie de la Haga
Debutul unei ediţii a cărei participare a fost afectată, din păcate, de conjunctura internaţională s-a bucurat de prezenţa vice-ambasadorului Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Hinke Nauta, şi a consilierului juridic Iulian Dinu, care au şi participat apoi la rundele inaugurale, făcând parte din completurile de judecată.
Altă prezenţă notabilă la eveniment a fost Alphons Orie, judecător în cadrul unui Tribunal Internaţional de la Haga. Acesta a susţinut o conferinţă având ca subiecte de abordat, inclusiv în cadrul dialogului cu participanţii: drepturile omului, justiţia internaţională şi rolul tribunalelor penale internaţionale în întărirea statului de drept şi în tragerea la răspundere a celor vinovaţi de cele mai grave crime din lume, oferind dreptate victimelor diverselor atrocităţi.
„Alphons Orie, judecător în cadrul Mecanismului Internaţional Rezidual pentru Tribunale Penale al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), a prezidat numeroase procese la Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie de la Haga (cel mai recent privind cazul Mladić, încheiat în 2021, şi cazul Milosevici). Alături de activitatea sa din cadrul Tribunalului, Alphons Orie este implicat activ în educaţia juridică informală a tinerilor din întreaga lume. Judecătorul Alphons Orie a acţionat în calitate de Preşedinte al Completului de Judecători în cadrul numeroaselor procese simulate – nu doar la Haga, ci în întreaga lume. Alphons Orie a coordonat în trecut Completurile de Judecată din cadrul proiectelor noastre „Moot Court Europe” şi „International Moot Court”. El a participant, de asemenea, la proiectul „Play for Human Rights”, întâlnindu-se la Haga cu participanţii şi introducându-i pe aceştia în atmosfera unui tribunal internaţional.”, este prezentarea realizată de organizatori distinsului lor invitat. Judecătorul Orie sprijină „Moot Court” de mulţi ani şi vine special în România pentru acest lucru.
S-au adresat publicului, prin mesaje transmise pe cale virtuală: prof.dr. Jaap de Zwaan, membru al Fundaţiei Olanda – România, profesor de Drept European la Universitatea Erasmus din Rotterdam şi fost decan al Facultăţii de Drept din cadrul universităţii olandeze, fost director al Institutului de Relaţii Internaționale Clingendael de la Haga şi avocat în cadrul Curţii de la Haga; Debra Lesser, directorul Centrului de Resurse Juridice de la New York, unul dintre parteneri în implementarea proiectului; ambasadorul României la Haga, Lucian Fătu, care a interacţionat cu participanţii tot printr-o legătură video; prodecanul Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, Daniela Anca Deteşeanu, responsabilă cu relaţiile internaţionale, şi profesorul Ştefan Bogrea, autorul cazului de drept penal internaţional disputat în cadrul rundelor.
În ultima zi a competiţiei, luni, 6 noiembrie 2023, invitaţilor li s-a alăturat şi consilierul prezidenţial Sergiu Nistor.
- Concursul încurajează tânăra generaţie să dezbată şi teme legate de educaţia civică, drepturile omului şi justiţia internaţională
Potrivit organizatorilor, „proiectul promovează educaţia civică, drepturile omului şi justiţia internaţională. Evenimentul le dă participanţilor posibilitatea de a dezbate, argumenta şi schimba idei într-un cadru multicultural şi de a se familiariza cu noţiunile de bază ale dreptului penal internaţional. Valorile democratice ale statului de drept şi justiţia internaţională sunt doar doi dintre pilonii care stau la baza iniţiativei.”
Echipele au avut de dezbătut un caz fictiv de drept internaţional, jucând rolul Apărării şi al Acuzării, exact ca într-un proces dintr-o sală de judecată. Tocmai de aceea, unele runde ale concursului au fost mutate de la Colegiul „Carol I” în sălile Judecătoriei Câmpulung, cu care şcoala cooperează în implementarea programului. Participanţii şi-au susţinut cauza în faţa unui complet de judecători format din jurişti de renume mondial. Dotările tehnologice de la Colegiul Pedagogic au permis o jurizare în format hibrid, o formulă eficientă, prin care judecători din întreaga lume au avut posibilitatea să fie prezenţi în sală în timp real, alăturându-se completurilor de judecată.
„Un proces complicat – spunea Cristina Cristescu – dar care, în acelaşi timp, lasă foarte mult loc de dezbatere echipelor, spre deosebire de cazurile din anii trecuţi, când participanţii aveau puncte mult mai stricte, pe care ar fi trebuit să le abordeze. De această dată, cazul lasă spaţiu foarte mult de dezbatere şi, în acest fel, le dă posibilitatea să-şi dezvolte aptitudinile de „public speaking”, de argumentaţie, de gândire logică, de educaţie civică chiar. Din acest punct de vedere, este o noutate. Cei responsabili (de alegerea temelor) sunt cei de la Centrul de Resurse Juridice de la New York, împreună cu noi şi Facultatea de Drept. Încercăm să direcţionăm tema către un subiect de actualitate. Ne uităm ce se întâmplă pe plan mondial şi care sunt temele de actualitate. Totul este fictiv, dar ancorat cumva în realitate. Cum doamna vice-ambasador a spus deja şi cred că este un punct esenţial, este foarte bine ca tânăra generaţie, în ziua de astăzi, pe lângă arme şi tot ce se mai întâmplă în jurul lor, să poată să dezbată şi teme legate de educaţia civică, drepturile omului, de justiţia internaţională, cumva să se pună în balanţă focusul.”, a afirmat aceasta.
Cazul dezbătut în 2023 a fost conceput special pentru „Moot Court” de către Facultatea de Drept din Bucureşti.
- „Moot Cort” schimbă vieţi. Cristina Cristescu: „Plantăm seminţe, pe care le urmărim crescând şi aceasta este o mare realizare. Pentru noi este dovada că facem ceva util şi că lăsăm ceva în urmă”
„Moot Cort” schimbă vieţi. Este o experienţă unică nu numai datorită cazului, ci datorită interacţiunii unor tineri din ţări diferite.”, spunea vice-ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Hinke Nauta, declarându-se mândră de suportul pe care Fundaţia Olanda – România îl acordă, în fiecare an, pentru acest gen de activităţi. Activităţi sprijinite şi de Ambasadă.
Una dintre vieţile schimbate de către „Moot Court” este cea a lui Yskren Radoslavov, fost student la Drept, participant la prima ediţie a concursului „Moot Court”, judecător în cadrul concursului de la Câmpulung. Când Yskren avea 12 ani, judecătorul Orie a ţinut o prezentare la şcoala unde învăţa, fapt care l-a influenţat să devină avocat.
„Asta facem aici: plantăm seminţe, care cresc, iar „Moot Court” reprezintă o cale minunată de a stimula tinerii să se gândească la viitorul lor.”, spunea Jaapjan Rijjlaarsdam. A confirmat partenera sa de viaţă şi de fundaţie, Cristina Cristescu: „Plantăm seminţe, pe care le urmărim crescând şi aceasta este o mare realizare. Pentru noi este dovada că facem ceva util şi că lăsăm ceva în urmă.”
- Elena Lasconi: „Să mulţumim bunului Dumnezeu că suntem liberi în toată această conjunctură. Că le facem pe toate dacă suntem liberi şi sănătoşi!”
Primăriţa Elena Lasconi, care a găzduit o recepţie pentru oaspeţii Câmpulungului, spunea că este o realizare prezenţa în oraşul nostru a unor delegaţii consistente de elevi din şapte ţări. „Este mai mult decât o chestiune profesională de a învăţa despre Drept. Este şi o interacţiune foarte frumoasă, o socializare între elevi şi mă bucur foarte mult că acum există foşti elevi, care sunt studenţi la Facultatea de Drept şi care au venit ca voluntari, ceea ce este minunat. Este frumos să existe aceste schimburi de experienţă, să vină la Câmpulung, să vadă Câmpulungul şi să vorbească despre Câmpulung mai departe, mi se pare o experienţă extraordinară. Vreau să vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţă. Succes tuturor şi sper să aibă continuitate. Sunteţi foarte buni şi trebuie să ştie toată lumea acest lucru. Vă felicit foarte tare pentru profesionalism şi să mulţumim bunului Dumnezeu că suntem liberi, în toată această conjunctură. Că le facem pe toate dacă suntem liberi şi sănătoşi!”, a afirmat Elena Lasconi.
Dacă municipiul ar fi avut posibilităţi de cazare, numărul participanţilor ar fi fost mai crescut. „Este o bucurie că se desfăşoară această etapă internaţională la Câmpulung. Dacă am fi avut tot ce ne trebuie, ar fi adus mult mai mulţi participanţi. Este vorba despre cazare şi altele.”, mai spunea George Radu.
„Pentru că tot vorbim despre trecut, prima dată când am discutat cu domnul Radu despre proiect şi am spus… să-l facem, să nu-l facem… este nebuneşte, este mult prea complex, n-o să reuşim, ne trebuie judecător, ne trebuie organizare pe cinci-şase direcţii, nu cred că o să iasă… eram sceptici. Dar, ca de fiecare dată, noi am încercat şi aproape nu ne vine să credem ce „valuri” a creat fiecare nouă ediţie. Din păcate, au fost cinci ţări care au renunţat în ultimul moment, din cauza conjuncturii internaţionale. America a primit recomandarea să nu călătorească în afara Statelor Unite, Mongolia, de asemenea, s-a retras, Africa de Sud, la fel. Cumva este dureros din acest punct de vedere, dar, în acelaşi timp, ne bucurăm că au fost mulţi care au păstrat intenţia oficială şi au venit aici. Cu siguranţă, va fi pentru toată lumea o experienţă unică şi de această dată. Ne bucurăm că şcoala va fi din nou promotorul unui proiect unic.”, a încheiat Cristina Cristescu.
- Echipa Acuzării din Regatul Eswatini, câştigătoarea „Moot Court 2023”
Concursul a constat în opt runde de dezbateri, ultimele trei derulate la Judecătoria Câmpulung. Runda finală, a noua, între echipa Acuzării din Regatul Eswatini şi cea a Apărării din Bulgaria a avut loc în amfiteatrul Colegiului „Carol I”. S-au impus tinerii din Regatul Eswatini, care au câştigat „Moot Court 2023”. România a fost răsplătită cu un premiu pentru prezentarea profesionistă din cadrul competiţiei.
„Am asistat la un clasament. Nu vom uita aceste locuri, dar cred că lucrul cel mai important este cu ce rămânem după un astfel de concurs, ce abilităţi ne-am dezvoltat, ce cunoştinţe am acumulat, cu ce amintiri plecăm din România, din Câmpulung şi de la Colegiul „Carol I”. Vă felicit pe toţi participanţii, pe toţi voluntarii şi vă urez mult succes. Toţi sunteţi campioni!”, le-a transmis la final directorul George Radu.
Săptămâna petrecută la Câmpulung n-a însemnat numai muncă, ci şi relaxare, programul pregătit pentru oaspeţi conţinând vizite la Castelul Peleş, Castelul Bran, Mausoleul Mateiaş, Mănăstirea Nămăeşti, recepţia oferită de primar, după cum punctam mai înainte, şi petrecerea care a urmat cinei de „rămas bun”.
La întâlnirea cu jurnaliştii, celor implicaţi în organizarea şi desfăşurarea „Moot Court 2023” li s-a cerut să exprime esenţa evenimentului în câteva cuvinte. Impact, unicitate, complexitate, deschizător de orizonturi uimitoare, provocator, competitiv şi recompensator, inspiraţie şi entuziasm, au răspuns aceştia pe rând. Toate la un loc, a concluzionat directorul George Radu, căruia i-a aparţinut „ultimul cuvânt”. Şi aşa le prezentăm şi noi. Toate la un loc descriu acest concurs fictiv, dar cu rezultate reale, prin carierele urmate de unii dintre cei care au trăit această experienţă.
Magda BĂNCESCU