Comuna Rucăr aspiră la statutul de staţiune turistică de interes naţional. Din acest motiv, aleşii au fost de acord cu propunerea Executivului condus de Ionel Dulamă de a se realiza un studiu care să conducă la atestarea comunei sau a unui areal al acesteia în sensul punctat în deschiderea articolului. Din Muscel, doar Dâmbovicioara are această reputaţie, fiind declarată „staţiune turistică de interes naţional” în anul 2018. Datorită frumuseţii locurilor şi spaţiilor de cazare din zonă, Rucărul merită ca renumele să-i fie recunoscut oficial, de aceea autorităţile locale au iniţiat demersul despre care relatăm. La şedinţa ordinară din 7 noiembrie 2022, Consiliul Local a fost de acord cu realizarea documentaţiei menite să conducă la obţinerea titlului dorit. În cadrul acelei dezbateri, consultantul care va pregăti documentaţia pentru minister a dezvăluit că are o colaborare şi cu Câmpulungul care ţinteşte şi statutul de staţiune turistică de interes naţional, şi pe cel de staţiune balneoclimatică.
- Consiliul Local a fixat la 100.000 lei „preţul ferm” pentru realizarea studiului
„Studiul de fundamentare pentru atestarea localităţii Rucăr sau a unui areal al acesteia ca staţiune turistică de interes naţional” va cuprinde următoarele teme: monografie a Rucărului; analiza potenţialului turistic al zonei studiate şi modului de valorificare actuală; analiza potenţialului socio-economic şi de dezvoltare a zonei pentru îndeplinirea criteriilor de eligibilitate; propuneri de valorificare a potenţialului turistic şi de dezvoltare a acestuia; programe de valorificare şi promovare a noilor produse turistice. Hotărârea adoptată pe 7 noiembrie prevede că preţul ferm pentru realizarea studiului este 100.000 lei.
„Executantul acestui studiu va asigura sprijinul pentru Consiliul Local Rucăr pentru depunerea studiului de fundamentare la Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului – Direcţia Generală de Turism, pentru obţinerea statutului de staţiune turistică de interes naţional pentru localitatea Rucăr.”, este condiţia impusă prin hotărâre de Consiliu partenerului de contract. Totodată, „executantul va colabora cu Primăria şi Consiliul Local pentru informarea despre oportunităţile de finanţare din diferite surse a proiectelor de dezvoltare, modernizare şi promovare a turismului în Rucăr şi pentru realizarea de proiecte finanţabile din fonduri europene în conformitate cu prevederile exerciţiului financiar al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2017.”
- 892 locuri de cazare în cele 50 de pensiuni autorizate
Demersul a pornit de la două adrese din 7 octombrie, respectiv 27 octombrie 2022, înaintate Primăriei Rucăr de către firma bucureşteană Zoom Media Consulting SRL, societate de cercetare-dezvoltare şi inovare, consultanţă şi promovare în turism, prin care autorităţilor muscelene li se propune realizarea studiului cu pricina. Argumentele nu lipsesc. „Rucăr are un potenţial turistic deosebit şi se încadrează în categoria unităţilor administrativ-teritoriale cu concentrare mare de resurse turistice naturale, lucru confirmat de prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr.142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice”, publicată în Monitorul Oficial din 21 noiembrie 2008.
„Lista structurilor de primire turistice clasificate de către Direcţia de Autorizare Turistică din Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului la data de 7 octombrie 2022 arată că localitatea Rucăr are un număr de 50 de structuri de primire turistice clasificate cu funcţiune de cazare, 892 locuri de cazare, din care 758 de locuri în structuri de 3 stele (margarete) şi mai multe, adică 84,97% din totalul locurilor de cazare clasificate. Acest număr depăşeşte numărul de locuri minim solicitate pentru atestarea unei staţiuni turistice de interes naţional: 100 de locuri de cazare, din care 30% să fie în structuri de 3 stele şi mai multe.”, este altă condiţie bifată de Rucăr pentru a aspira la statutul de staţiune turistică de interes naţional.
De asemenea, „Rucăr întruneşte un punctaj de 190 de puncte prin însumarea criteriilor obligatorii şi facultative prevăzute în Fişa Staţiunii Turistice, cu mult mai mult decât cerinţa prevăzută de a obţine 130 de puncte pentru atestarea unei staţiuni de interes naţional.”
Autorităţile au menţionat pe lista de argumente şi „evoluţia pozitivă din ultimii ani privind construcţia şi autorizarea de noi structuri turistice pe raza localităţii Rucăr, evidenţiind un interes sporit al locuitorilor comunei şi al investitorilor de a dezvolta activitatea de turism.”
- „La Câmpulung se lucrează la un dublu proiect: de a obţine statutul de staţiune turistică de interes naţional, dar şi de staţiune balneoclimatică”
La dezbaterea aleşilor, pe a cărei ordine de zi a figurat acest punct, a venit să le vorbească despre documentaţia pe care o vor întocmi, mai mult ca sigur, el şi oamenii lui, Valentin Iliescu, „cercetător ştiinţific şi manager în turism”, după cum s-a prezentat. Acesta conduce firma care a lansat Executivului propunerea, contra a 100.000 lei, o firmă care se ocupă de atestarea de staţiuni turistice, de staţiuni balneare şi balneoclimatice şi, mai nou, de eco-destinaţii turistice. Musafirul a povestit că, în acea dimineaţă, a participat la o şedinţă similară la Fundata, pe acelaşi subiect. „Fundata îşi doreşte să devină staţiune turistică de interes naţional. Având contacte şi suntem deja într-o fază avansată, urmează să fiu invitat la Câmpulung. Acolo se lucrează la un dublu proiect, acela de a obţine statutul de staţiune turistică de interes naţional, dar şi de staţiune balneoclimatică, având în vedere existenţa Băilor „Kretzulescu”. Şi Lereşti care, chiar dacă are un număr mult mai mic de locuri de cazare clasificate, are un potenţial deosebit.”, spunea reprezentantul firmei.
Tot învârtindu-se prin Muscel, acesta spunea că nu putea rata tocmai Rucărul, cel mai atractiv, turistic vorbind. În ultimii doi ani, a crescut cu 10% numărul de pensiuni noi. Numărul mare de locuri de cazare, într-un procent covârşitor, în pensiuni de trei margarete, plus restul atuu-urilor comunei, corespunde cerinţelor legale pentru dobândirea statutului de staţiune turistică de interes naţional. „Evident şi de interes local, dar mie mi se pare că dacă Dâmbovicioara, pe care eu o consider foarte apropiată, ca potenţial, de dumneavoastră, este staţiune turistică de interes naţional, nu văd de ce Rucăr şi Fundata ar fi staţiuni turistice de interes local.”, a continuat oaspetele.
- „Corund, o capitală a ceramicii din România, nu este nici pe departe ceea ce este Rucărul. Şi a trecut cu foarte mare uşurinţă”
Enumerând avantajele dobândirii acestui statut, Valentin Iliescu a punctat, ca primă consecinţă majoră, creşterea valorii pământului, indiferent dacă proprietarul face sau nu turism. Apoi, „localitatea Rucăr va fi favorizată în punctajul acumulat pentru a obţine bani europeni, dar şi bani guvernamentali, dedicaţi în mod expres lucrărilor de infrastructură: aducţiuni de apă, canalizări, staţii de epurare, dezvoltarea sistemului de învăţământ, de sănătate şi, implicit, dezvoltarea afacerilor. Nu vor câştiga din atestarea ca staţiune doar proprietarii de pensiuni. Astăzi, când omul nu mai vine într-o staţiune ca să mănânce şi să doarmă, are nevoie de agrement, să meargă să vadă anumite lucruri, să facă multe lucruri. Eu cuantific această dezvoltare de activitate şi în crearea de locuri de muncă, şi în determinarea tinerilor de a dezvolta mici afaceri, care nu sunt neapărat de turism. Eu aş merge foarte mult pe zona de agrement: de la centru de echitaţie, la parc de distracţie pentru copii. Sunt foarte mulţi copii de la oraş care n-au pus mâna pe un miel, pe o găină, nu ştiu ce înseamnă viaţa la ţară. Sunt locuri în România care s-au transformat şi, în special, în Transilvania, acele sate săseşti părăsite, în locuri extrem de atractive pentru oameni cu bani.”, a adăugat acesta.
Ca să-i încânte pe rucăreni să accepte colaborarea, musafirul a punctat şi alt lucru plăcut urechilor producătorilor locali. „Deşi turismul este o activitate economică extrem de profitabilă, eu nu mă rezum la cazare şi micul dejun. Mă refer la modelul Branului. După ce pleacă dintr-o pensiune, omul îşi poate cumpăra pentru acasă un coş de produse naturale, curate, sănătoase, proaspete, produse de dumneavoastră. Agricultura şi turismul sunt două lucruri care se îmbină perfect. Iar zona de agrement este atât de ofertantă!”, a mai spus acesta.
El mai susţine că toate proiectele pe care le-a depus la Ministerul Turismului au fost agreate, iar localităţile au devenit staţiuni turistice. „Chiar acum este pe cale de finalizare un lot foarte consistent de localităţi cu potenţial turistic mult mai mic. Dau un exemplu: Corund din judeţul Harghita, o capitală a ceramicii din România, nu este nici pe departe ceea ce este Rucărul. Şi a trecut cu foarte mare uşurinţă.”, a afirmat Iliescu.
- Consultantul i-a încântat pe rucăreni vorbindu-le despre turişti cu bani mulţi
Proiectul va cuprinde un capitol dedicat propunerilor de dezvoltare în turism, care să vizeze atragerea cât mai multor turişti şi creşterea numărului de zile de înnoptare. „Pe mine nu m-ar interesa turiştii care se opresc la o cârciumă, mănâncă şi-au plecat mai departe. M-ar interesa cei care desfăşoară mai multe zile de activitate turistică, cheltuind cât mai mulţi bani. Deşi nu mă opun ideii că şi cei cu venituri mai mici ar trebui să meargă într-un concediu, o să vă propun nişte soluţii care să se adreseze publicului cu resurse, familiilor tinere, dinamice, care vin să cheltuiască bani. Gradul de încărcare al pensiunilor din Rucăr este foarte mic. Dacă fiecare pensiune ar avea o creştere a încărcării cu 1% , nu vă daţi seama ce beneficii ar fi la bugetul Primăriei, la bugetul agentului economic şi la bugetul celorlalţi.”, a „gâdilat” auzul ascultătorilor specialistul care le-a povestit despre clienţi aduşi prăvăliilor locale şi stânelor.
Cât priveşte banii, consultatul acceptă plata în patru tranşe: trei a câte 30.000 lei şi una finală, după obţinerea statutului de staţiune turistică, de 10.000 lei. Prima care a ripostat cerând ca plata să se facă la final a fost consilierul Gabriela Gheorghe, a cărei propunere a fost ca banii să fie achitaţi integral la sfârşit, cu condiţia ca acţiunea să aibă o finalitate pozitivă. „Am dat foarte mulţi bani pe nişte consultanţe care nu s-au finalizat. Nu dăm din banii noştri, dăm din banii cetăţenilor. Suntem o comună frumoasă, dar avem mult de lucrat la infrastructură. Nu avem trotuare, bănci pe străzi, coşuri de gunoi. Noi ne-am dezvoltat personal fiecare, pentru că avem o comună de oameni muncitori. Dar mai avem foarte multe de făcut. Nu putem să aruncăm banii pe vise. Când avem siguranţa că vom fi staţiune turistică, în momentul acela vă dăm banii. Şi dublu! Dar doar atunci. (…) Sunteţi firmă privată. Nu mă interesează pe ce bani vă deplasaţi.”, a declarat Gabriela Gheorghe. Aceasta a anunţat că va vota împotrivă, pe motiv că „ne jucăm cu banii cetăţenilor şi cumpărăm vise”.
Altă opinie din Consiliu a fost în sensul de a se lucra cu altă firmă, nu cu a lui Valentin Iliescu, fost politician, fost parlamentar, orientat către consultanţă, un domeniu din care se câştigă foarte mulţi bani dacă ştii să-ţi vinzi ideile. Cum s-a întâmplat la Rucăr, unde Executivul şi Consiliul Local merg pe mâna lui Iliescu.
Magda BĂNCESCU
Sursa foto: www.dragosasaftei.ro