18.1 C
Campulung Muscel
22/07/2024

Scrisori din Câmpulung de Adrian Săvoiu – Elisaveta Săvoiu, o altă Vitoria Lipan

Din centrul localităţii Malu cu Flori, aflată pe drumul ce duce de la Câmpulung la Târgovişte, am pornit într-o reconstituire. Îndrumat de localnici, am apucat pe un drumeag care suie pieptiş mai bine de un kilometru pe un deal. Apoi am întrebat de vreo două-trei ori pe la case şi am ajuns în faţa locuinţei lui Ion Diaconescu, fostul învăţător din Malu cu Flori în anii Primului Război Mondial: o clădire mare, frumoasă, orientată către sud, cu o curte largă în faţă şi cu o grădină întinsă în spate. Vecinii mi-au spus că învăţătorul murise demult, că nu mai locuia nimeni acolo, dar că pot intra în curte să mă uit în jur.

În momentul acela m-a cuprins o emoţie puternică. Aşadar, aici se întâmplase ceea ce îmi povestise tata în copilărie! Aici, la picioarele mele, în acea curte, într-o zi de noiembrie 1916, căzuse împuşcat de nemţi şi apoi fusese îngropat bunicul Ion Săvoiu! Puteam pune acum la locul ei ultima piesă care mai lipsea din ansamblul unei reconstituiri pe care o începusem cu mulţi ani în urmă: mărturii din familie, documente de la Arhivele Naţionale, volume despre luptele din zona Muscelului ori alte informații diverse. În ziua aceea am completat acest imens puzzle cu ultima piesă…

Singură, în căutarea soţului dispărut

Ce se întâmplase aşadar aici, în locuinţa învăţătorului Ion Diaconescu? În august 1916, încorporat în Regimentul 70 Infanterie Muscel, bunicul Ion Săvoiu a simţit mirosul prafului de puşcă. Luptele l-au purtat în Dobrogea, iar apoi pe culoarul Rucăr – Bran. Atât cât a putut, a ţinut prin scrisori legătura cu familia sa de la Mălin – Muscel. În clipele de răgaz citea dintr-un carneţel luat de acasă unde îşi scosese, scrise cu creionul, fragmente din psaltire.

Acasă la Mălin, Elisaveta, soţia lui Ion Săvoiu,o femeie frumoasă şi în plină putere, începuse să se îngrijoreze. Nu mai primise de prea multă vreme niciun fel de veste de la Ion, cel plecat în război. Ştia că în munţii Muscelului se dăduseră lupte grele şi gândul că lui Ion i s-ar fi putut întâmpla ceva nu îi dădea pace. De la autorităţi nu reuşise să afle nimic, în ciuda tuturor încercărilor. Atunci Elisaveta, plină de presimţiri, n-a mai putut răbda şi s-a hotărât să curme incertitudinea.

Pe cei trei copii mici, pe Victoria, Benone și Nicolae, i-a lăsat la Mălin în grija Oprinei, mama soţului. Asemenea unei alte Vitoria Lipan a luat-o de una singură, din sat în sat, de la Muntele Mateiaş pe apa Dâmboviţei la vale, pe urmele Regimentului 70 Infanterie unde fusese încorporat Ion Săvoiu, care se retrăsese pe drumul ce duce de la Câmpulung la Târgovişte. După zile de căutări, începuse să-şi piardă speranţa că va mai descoperi ceva. Mulţi dintre cei căzuţi erau neidentificaţi şi fuseseră îngropaţi pe locul unde îi prinsese frigul morţii.

În satul Malu cu Flori a aflat însă de la localnici că într-o groapă comună şapte soldaţi români, împuşcaţi de nemţi, îşi dorm somnul de veci în grădina învăţătorului Ion Diaconescu. Ajunsă în curtea învățătorului, l-a întrebat pe acesta dacă ştie cine sunt militarii aflaţi în groapa comună şi dacă nu cumva a auzit despre unul dintre ei, pe nume Ion Săvoiu, soţul său de la care nu-i mai venise nicio veste. Învăţătorul n-a ştiut să-i spună cine sunt, dar i-a povestit ce se întâmplase acolo, în curtea lui. Apoi a mers în casă şi i-a adus două obiecte rămase de la unul dintre cei împuşcaţi de nemţi: un brâu roşu şi o psaltire scrisă de mână cu creionul pe un carneţel. Văzându-le, Elisaveta a urlat de disperare şi a început să jelească. Le recunoscuse! Brâul cel roşu şi psaltirea scrisă de mână erau ale soţului dispărut, ale lui Ion Săvoiu.

După 100 de ani

În septembrie 2016, cu ocazia deschiderii expoziţiei „România în Marele Război”, organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, au fost expuse într-o vitrină fotografia lui Ion Săvoiu şi ultima sa carte poştală trimisă de pe front. Prezentarea acestor exponate a apărut apoi în albumul „România în Marele Război”, scos de un colectiv al Muzeului.

Destinul lui Ion Săvoiu şi devotamentul soţiei sale Elisaveta, plecată asemenea unei alte Vitoria Lipan pe urmele soţului dispărut în război, au devenit subiectul unui episod de film, intitulat „Dorobanţii de Muscel şi Argeș”, în documentarul „Memorialul durerii” realizat de Lucia Hossu-Longin şi difuzat de Televiziunea Română.

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!