Cea mai ingrată speţă în care este aruncată municipalitatea, cea iniţiată de prefectul liberal Radu Perianu, pentru anularea autorizaţiei de construire a investiţiei de amenajare a Bulevardului „Pardon”, se complică. În susţinerea acţiunii şefului Prefecturii, care a urmărit suspendarea lucrărilor în centrul Câmpulungului, a cerut instanţei să fie acceptat ca „intervenient în numele altei persoane” un cetăţean străin de fondul acţiunii, dar care ar avea un interes în chestiunea investiţiei publice a municipiului. La şedinţa Consiliului Local de acum o lună, am aflat din explicaţiile oferite cu prudenţă de primăriţa Elena Lasconi, fiind un proces atât de delicat pe rol, că insul ar fi un asistat social de la Bughea de Sus, de etnie romă, care vrea să intervină în speţa câmpulungeană de partea prefectului. Municipalitatea se pregăteşte şi ea pentru următoarea înfăţişare la instanţă, programată pe 29 septembrie 2022, cerând permisiunea Consiliului Local şi pentru o „intervenţie voluntară principală în numele Municipiului Câmpulung”, şi pentru a angaja un avocat care să apere municipiul.
- Consiliului Local i se cere acceptul ca Municipiul Câmpulung să intervină în procesul cu prefectul
În procesul de la Tribunalul Argeş, părţi sunt Instituţia Prefectului Judeţului Argeş, în postura de reclamant, iniţiator al unei acţiuni chitite pe oprirea lucrărilor pe bulevard, şi primarul Câmpulungului, ca pârât. De ce doar primarul? S-a considerat că primarul are calitatea de emitent al autorizaţiei de construire a cărei anulare este cerută prin procesul de la Piteşti. „Beneficiarul, Municipiul Câmpulung, nu este conceptat şi citat în calitate de pârât în cauză.”, menţionează documentaţia înaintată spre studiu consilierilor municipali, cărora li se cere să fie de acord cu intrarea Municipiului Câmpulung în proces. Argumentul pentru care aleşilor li se face o asemenea propunere este că Municipiul Câmpulung are şi el de pierdut – mai mult ca primarul – prin anularea autorizaţiei de construire, rămânând cu lucrarea de pe bulevard „descoperită” de actul principal.
Pe 24 august 2022 a avut loc primul termen de judecată al acestui litigiu de durată. Primarul Câmpulungului a solicitat, la această primă înfăţişare, introducerea în cauză a Municipiului Câmpulung, pe motiv că acesta este beneficiarul lucrărilor care fac obiectul autorizaţiei de construire nr.101/13.12.2019. Instanţa a respins solicitarea, pe motiv că Legea contenciosului administrativ îl vizează pe emitentul actului, nu pe beneficiarul lui.
Deşi anularea autorizaţiei de construire îl afectează în mod direct, destinatarul ei, Municipiul Câmpulung, nu este parte în proces. Executivul consideră că, prin anularea autorizaţiei emisă în favoarea Municipiului Câmpulungului – care, repetăm, nu este chemat în judecată, ca beneficiar -, i se încalcă principiul dreptului la apărare şi, totodată, posibilitatea de a formula probe, hotărârea pronunţată nefiindu-i opozabilă.
„Instrumentul juridic prin care Municipiul Câmpulung poate interveni în proces şi deveni parte a acestuia este reprezentat de cererea de intervenţie voluntară principală (…). Dat fiind faptul că primarul municipiului Câmpulung este deja parte în acest proces, în calitate de pârât, în considerarea calităţii sale de emitent al autorizaţiei de construire a cărei anulare se cere, formularea şi însuşirea unei cereri de intervenţie de către Municipiul Câmpulung nu poate fi făcută de către primar, care reprezintă în mod obişnuit în instanţă unitatea administrativ-teritorială, în cauză putând exista un conflict de interese.
Astfel, se impune ca formularea unei astfel de cereri să fie autorizată de către Consiliul Local, autoritate deliberativă, care are competenţe în scopul rezolvării treburilor publice ale unităţii administrativ-teritoriale.”, este propunerea Executivului lansată Legislativului municipal.
A doua propunere este aceea de angajare a unui apărător profesionist, care să apere Municipiul Câmpulung, aprobare care se va cere dacă trece prima solicitare, cea de introducere în proces a municipalităţii. „Prin prisma poziţiilor procesuale diferite şi a conflictului de interese, se impune ca Municipiul Câmpulung să fie reprezentat în instanţă de către o altă persoană (avocat extern) decât consilierul juridic delegat să-l reprezinte pe primar.
- Introducerea unui asistat social în procesul bulevardului, o stratagemă de lungire a judecăţii
Curioasă strategia PNL în acest proces în care dă din coate să intre, ca intervenient în numele altei persoane, un cetăţean despre care n-a auzit nimeni. Dar omul ar avea un interes legat de procedura de autorizare a lucrării de pe Bulevardul „Pardon”. Ce se ştie despre el? Că este asistat social, că este de etnie romă şi că este de loc – ce coincidenţă! – dintr-o localitate condusă de un primar PNL. Primăriţa Elena Lasconi pune apariţia acestui personaj în procesul Câmpulungului pe seama unei manevre a adversarilor politici de a lungi durata judecăţii.
La precedenta dezbatere ordinară în Consiliul Local, şefa Executivului a fost ţinta câtorva încercări de a fi provocată cu întrebări legate de proces. Însă aceasta a refuzat să povestească în amănunt ce s-a întâmplat la primul termen, cum i s-a cerut, pe motiv că: „Aş face un rău oraşului. Vă răspund la ceea ce cred că este pertinent şi care n-ar influenţa judecata acestui proces. Este un proces foarte important, eu nu-mi permit să fac asta. Sunt politicieni care se folosesc de asta, poate, poate, scot eu nişte informaţii, dar eu nu pot să-mi dau cu părerea despre ce se judecă. Lucrurile sunt foarte clare: prefectul vrea să tergiverseze şi este foarte clar că se întâmplă asta. S-a depus o cerere de intervenţie în favoarea prefectului, făcută de un domn care nu are niciun interes în Câmpulung, din Bughea, care este asistat social, de etnie romă, dintr-o comună condusă de un primar PNL. Şi asta – cererea de intervenţie – lungeşte procesul. Noi trebuie să studiem cu atenţie acest lucru.”, a precizat Elena Lasconi.
„Nu ne este clară această intervenţie.”, a replicat consilierul local Constantin Ivan, pe care l-a lămurit şefa Executivului: „O cerere de intervenţie înseamnă că cineva are un interes în acest proces. Se lungeşte procesul. Trebuie să studiezi această cerere de intervenţie. Acest cetăţean din Bughea a făcut o cerere de intervenţie, care îi susţine demersul prefectului, pe motiv că are un interes. Dar nu are niciun interes. Lucrurile sunt făcute ca la carte, probabil, de un avocat plătit. Acum, trebuie să fie analizată. Tocmai de aceea trebuie să analizăm şi noi.”
Cererea de intervenţie făcută de acest individ al cărui interes abia aşteptăm să-l aflăm va fi luată în discuţie de instanţă la termenul din 29 septembrie 2022.
Magda BĂNCESCU