Deocamdată, nu există o reacţie a municipalităţii, sub forma unui recurs, faţă de hotărârea care îi dă câştig de cauză proprietarului Pensiunii „Nico Pardon”. Dar, după cum am remarcat, autorităţile locale cam sunt ţinute de instanţe în tensiune, aşteptând motivările hotărârilor în litigiile cu miză importantă. În cazul de faţă ne referim la o acţiune încheiată nu de mult timp, în toamna anului trecut, însă, în speţa reorganizării Poliţiei Locale, verdictul nefavorabil Primăriei, pronunţat primăvara trecută, n-a fost atacat nici până acum, întrucât perdanta n-a primit toate actele de la Tribunalul Argeş, pentru a merge mai departe la Curtea de Apel. În această ediţie vă vom prezenta de ce Consiliul Local Câmpulung a pierdut procesul cu omul de afaceri Nicolae Căţoiu, care s-a trezit că administraţia locală şi-a trecut în domeniul său privat o bucată de teren aflată sub localul său.
Proprietarul pensiunii a reclamat, printre altele, că hotărârea n-a fost comunicată prefectului
La jumătatea mandatului trecut, Consiliul Local adopta controversata hotărâre prin care un teren de 72 mp din „buricul târgului”, de pe strada Negru Vodă, nr.124 – în dreptul Grădinii Publice, dar pe partea cealaltă -, era introdus în domeniul privat al Câmpulungului. Se întâmpla pe 30 mai 2018, după o ezitare a consilierilor, produsă în martie, când au hotărât să amâne aprobarea hotărârii. Cum i-o fi “îmbrobodit” fostul secretar Ghinea, că, după două luni, au votat propunerea Executivului în aceeaşi formă în care le fusese prezentată prima dată.
După vot, probleme. Nu imediat, ci după un an şi jumătate, când cetăţeanul prejudiciat de decizia autorităţilor s-a adresat instanţei. Pe 7 noiembrie 2019, Nicolae Căţoiu a dat în judecată fostul Consiliu Local, emitentul hotărârii care atenta la proprietatea sa. Procesul s-a încheiat în următorul mandat, pe 28 octombrie 2021, când reclamantul a învins Legislativul municipal, obţinând anularea HCL nr.66/30.05.2018, pe care a considerat-o nelegală. Hotărârea fusese emisă în timpul unui alt litigiu prin care Nicolae Căţoiu intenţiona să clarifice alte neînţelegeri cu autorităţile şi vecinul său de pe bulevard. Nicolae Căţoiu solicita, printre altele, grăniţuirea între cele două imobile din centru, conform celor menţionate la proces.
Altă critică adusă de omul de afaceri hotărârii de Consiliu: nu face dovada comunicării Instituţiei Prefectului, pentru controlul de legalitate, fapt care conduce la nulitatea absolută a respectivului act administrativ. Între documentele prezentate instanţei – a mai reclamat acesta – nu figurează şi procesul verbal al şedinţei, pentru a exista certitudinea că hotărârea a fost adoptată cu o majoritate legală şi într-o şedinţă de Consiliu legal convocată şi constituită. „În raportul primarului municipiului Câmpulung şi în expunerea de motive nu se face referire la actul primar de restituire sau dacă acest imobil a făcut dovada trecerii anterioare în domeniul public al statului.”, constituie alt argument al reclamantului.
Apărătorul Consiliului Local a susţinut că patronul a ştiut de hotărâre încă din 2018
De partea cealaltă, Consiliul Local a considerat că nu sunt motive de anulare a hotărârii. Cum au fost apăraţi aleşii la proces? O dată, invocându-se întârzierea cu care Nicolae Căţoiu a demarat procedura, depunând plângerea prealabilă cu mult după expirarea termenului de 30 de zile din momentul în care persoana vătămată a luat cunoştinţă, pe orice cale, de conţinutul actului. Dacă există motive temeinice, termenul de 30 de zile poate fi depăşit, însă depăşirea nu poate fi mai mare de şase luni. Or, după cum a invocat apărătorul Consiliului Local, omul de afaceri a făcut plângerea prealabilă la un an după ce a aflat despre existenţa hotărârii pe care o voia anulată. „În cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamantul afirmă că a luat cunoştinţă de Hotărârea Consiliului Local Câmpulung nr.66/30.05.2018 la data de 7 octombrie 2019, odată cu studierea dosarului (…) aflat pe rolul Judecătoriei Câmpulung. Însă cele precizate nu au susţinere probantă, având în vedere că în Raportul de expertiză tehnică judiciară (…), depus la data de 30 octombrie 2018, este clar menţionată Hotărârea Consiliului Local nr.66/30.05.2018, la punctul B (denumit “stabilirea liniei de hotar”) (…), reclamantul luând la această dată cunoştinţă de existenţa actului administrativ pe care îl atacă, cât şi de cuprinsul acestuia.”
Aşadar, deşi ştia de hotărâre din toamna anului 2018, plângerea prealabilă a făcut-o pe 1 noiembrie 2019, „ignorând termenul impus de lege, ca termen de prescripţie”, precizează apărătorul Consiliului Local. Mai mult, „reclamantul nu face dovada existenţei unui drept recunoscut de lege sau interes legitim” pe care hotrârea atacată să-l fi încălcat. „În mod nelegal, reclamatul a edificat o construcţie pe acest teren, fără existenţa unei autorizaţii de construire sau a vreunei solicitări de emitere a acesteia.”, redăm alt fragment din apărarea Consiliului Local. Printr-un act de vânzare-cumpărare din 2008, omul de afaceri a dobândit dreptul de proprietate asupra unui teren, în suprafaţă de 173 mp (195 mp suprafaţă măsurată), neconstruibil, împreună cu casa de locuit, învecinat la Vest cu proprietatea de stat, respectiv cu imobilul ce face obiectul hotărârii aprobate în mai 2018.
Apărătorul contrazice şi afirmaţia potrivit căreia adoptarea hotărârii a nesocotit litigiul aflat pe rolul Judecătoriei Câmpulung, care avea ca obiect „obligaţia de a face, respectiv de a desfiinţa uşa de acces / vedere şi restabilirea situaţiei anterioare”, nicidecum stabilirea situaţiei juridice a terenului de 72 mp. Acesta a mai precizat că a fost asigurată şi condiţia potrivit căreia „hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcţie”. „Aşa cum reiese din Procesul verbal al şedinţei ordinare din data de 30 mai 2018, proiectul de hotărâre a fost votat în unanimitate, respectiv 19 voturi pentru (punctul 13 al ordinii de zi), fiind, deci, îndeplinită cerinţa de adoptare cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcţie.”, a susţinut avocatul.
Judecătorul i-a dat dreptate omului de afaceri
Instanţa a considerat că Nicolae Căţoiu a formulat plângerea prealabilă în termenul prevăzut de Legea contenciosului administrativ. Potrivit judecătorului de la Tribunalul Argeş, proprietarul pensiunii a luat cunoştinţă de hotărârea Consiliului Local pe 7 octombrie 2019, astfel. În dosarul de la Judecătoria Câmpulung, Primăriei i s-a cerut, în septembrie 2019, să comunice dacă proiectul de hotărâre din 29 martie 2018 – când s-a încercat prima dată votarea hotărârii -, prin care se aproba introducerea în domeniul privat al municipiului Câmpulung a celor 72 mp, a fost validat prin vot. Dacă da, judecătorului să i se prezinte hotărârea şi actele care au stat la baza ei. În luna următoare, Primăria a transmis instanţei hotărârea din mai 2018, după ce înainte îi prezentase numai proiectul de hotărâre din martie 2018, care fusese amânat.
Pe terenul care face obiectul acelei hotărâri se află o parte a construcţiei pe structură de lemn, care are destinaţia de restaurant. Altfel spus, există interesul lui Nicolae Căţoiu de a se anula hotărârea, interes punctat şi în procesul verbal al şedinţei, care consemnează afirmaţiile fostului secretar Nicolae Ghinea: „În urma măsurătorilor cadastrale şi în urma comparării cadastrelor celor din zonă s-a constatat că un cetăţean (Căţoiu Nicolae) a construit ilegal, pe o suprafaţă a municipiului, a ocupat-o, iar suprafața de teren de 72 mp făcea corp comun cu suprafaţa imobilului din Negru Vodă, nr.124.”
Sunt doar o parte dintre argumentele magistratului care, la judecata fondului, i-a dat dreptate lui Nicolae Căţoiu, anulând hotărârea care îl lăsa fără o parte din terenul de sub local. Magda BĂNCESCU