20.7 C
Campulung Muscel
21/07/2024

Arhitectul şef Mădălina Zăgărin: „Nicio localitate din judeţ nu este la zi cu autorizaţiile de construire. Noi suntem în stadiul de a fi ajuns la zi şi este o performanţă pentru Câmpulung”

Una dintre recentele performanţe ale direcţiei coordonate de arhitectul şef Mădălina Zăgărin este aceea de a fi adus la zi documentaţii restante, a căror importanţă influenţează decisiv un domeniu de o complexitate incontestabilă precum urbanismul. Lipsa unui profesionist straşnic a avut consecinţe deloc flatante pentru reputaţia instituţiei, la a căror remediere s-a lucrat susţinut începând cu 15 septembrie 2021, de când dr.arh.urb. Mădălina Zăgărin a decis să-şi continue cariera la Primăria Câmpulung. 50 de autorizaţii de construire au fost aduse la zi, ceea ce a însemnat că s-a lucrat încontinuu, inclusiv pe durata unor weekend-uri, pentru a se onora de sarcină. Coordonatoarea Direcţiei Tehnice, Urbanism şi Protecţie Civilă atribuie meritul rezolvării documentaţiilor aflate în aşteptare colegelor sale, consilierul Alina Mihaela Sminchişe şi inspectorul Carmen Bădulici. „În acest moment, suntem în stadiul de a fi ajuns la zi. Ambele colege ale mele sunt la zi şi este o performanţă pentru Câmpulung. Este o performanţă pe care au putut întotdeauna s-o facă, dar cumva nu au fost lăsate, presupun. Altfel nu-mi explic de ce. Eu n-am făcut nimic, dumnealor au făcut tot şi aşa au lucrat dintotdeauna. Întotdeauna au fost extrem de profesioniste.”, ne-a declarat cu modestie arhitectul şef Mădălina Zăgărin, ale cărei idei credem că vor avea un corespondent fericit în imaginea viitoare a Câmpulungului. Vă prezentăm în continuare interviul pe care dr.arh.urb. Mădălina Zăgărin a acceptat să-l acorde ziarului nostru.

Nicio localitate din judeţ nu este la zi cu eliberarea autorizaţiilor de construire. Câmpulungul a reuşit această performanţă

Doamna arhitect şef, vorbiţi-ne, vă rugăm, despre ce a însemnat pentru departamentul dumneavoastră munca de a vă achita în totalitate faţă de solicitanţii de documentaţii de autorizare a lucrărilor propuse.
-Absolut nicio localitate din judeţ, în acest moment, nu este la zi. Iar Piteştiul, cu care ne putem compara prin faptul că acolo este acelaşi arhitect şef care a fost şi la Câmpulung (n.r. Cătălin Ghiţă), este restant cu mult, nu reuşeşte niciodată să le emită în termenul legal de 30 de zile. Noi nu le emitem în termenul legal de 30 de zile, ci în decurs de o zi – două, în funcţie de cum se semnează. Conform Legii 50/1991, termenul legal este de 30 de zile de emitere a certificatelor şi autorizaţiilor de construire. Noi le emitem cel mult în aceeaşi săptămână, în funcţie de cum merg pe circuit. Doamna Alina Sminchişe, căci este meritul dumneaei, le lucrează în aceeaşi zi în care le primeşte. Dumneaei a lucrat încontinuu, inclusiv câteva weekend-uri, numai la certificate de urbanism şi autorizaţii de construire.

O situaţie cu care tindem către a fi unici în sensul rău: foarte multe străzi cu statut juridic nedeterminat

De când aţi preluat misiunea coordonării acestui important domeniu al Primăriei Câmpulung, care au fost problemele care au ridicat cele mai mari dificultăţi în punerea lor la punct?
-În primul rând, regulamentele şi Planul Urbanistic General. Strategia de Dezvoltare, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, Regulamentul de afişare a mijloacelor de publicitate, Regulamentul de emitere a autorizaţiilor de funcţionare. Nu aveam baza şi strategia după care să lucrez. Nu existau o viziune şi o gândire unitară în baza cărora să poţi să lucrezi aplicat. A trebuit mai întâi să facem viziunea. În cazul P.U.G.-ului, s-a încheiat etapa de informare a publicului. Avem toate regulamentele puse în dezbatere pe site şi urmează să le aprobăm. Avem Strategia şi P.M.U.D. în faza finală, urmează, în luna martie, să le aprobăm şi pe acestea.
Fără să avem o gândire de ansamblu, niciodată n-o să putem să lucrăm în detaliu corect. Trebuie să pornim de la scara mare către scara mică. Dar am reuşit, totuşi, să rezolvăm toate restanţele. Lucrăm cu documentaţiile vechi, pe care le-am îmbunătăţit. Acest lucru a fost cel mai greu. Ce am descoperit eu ca fiind specific şi caracteristica distinctivă a municipiului Câmpulung ar fi faptul că sunt foarte multe străzi cu statut juridic nedeterminat. Nu am mai întâlnit în nicio localitate din această ţară străzi cu statut juridic nedeterminat cu zecile şi am demarat în acest sens nişte acţiuni: le-am identificat pe teren, sunt 36 de străzi, pe care le-am pus în dezbatere publică, urmează să obţinem avizul ministerului şi să le luăm în domeniul public, ca să putem să facem investiţii pe ele: asfaltare şi reţele de utilităţi. Este ceva ce mi s-a părut special pentru Câmpulung. În general, regimul juridic al acceselor, al drumurilor, este clar, dar aici, în foarte multe situaţii, trebuia să emitem certificat de urbanism pentru „acces cu statut juridic nedeterminat”.

Investiţiile în centru trebuie încurajate

Iar pe partea de construcţii, ce situaţii nelalocul lor aţi depistat?
-Au fost foarte multe. O altă caracteristică distinctivă o reprezintă faptul că tot centrul este sit. Centrul este protejat. Mie mi se părea normal, fiind centru, că trebuie încurajate investiţiile în centru. Fiind centru sit, se încearcă cumva descurajarea investiţiilor. Prin definiţie şi prin toată legislaţia existentă în România, centrul permite o paletă largă de investiţii, nu doar locuire. Era o interpretare defectuoasă, se permiteau doar locuinţe, deşi regulamentul nostru preia toată H.G.525/1996, care prevede o paletă mai largă de investiţii. Am considerat că pot fi permise toate aceste funcţiuni, evident, cu restricţiile impuse de un sit urban istoric, adică cu aviz de la Monumente.

Toate spaţiile publice din Vişoi, curăţate de garaje şi spaţii comerciale, incluse într-un proiect de regenerare urbană

Explicaţi-mi, vă rog, în ce constă proiectul de regenerare urbană. Avem un proiect de mobilitate urbană, cu parcări subterane, îl vom avea şi pe al doilea, cu autobuzele electrice, însă am înţeles că se pregăteşte unul de regenerare urbană.
-Regenerarea urbană afectează cartierul Vişoi şi prevede redarea spaţiului public cetăţenilor. În acest moment, toate spaţiile publice sunt parazitate de clădiri-anexă, care nici măcar nu sunt folosite. În proporţie de 80% sunt pe post de depozitări de tot felul de lucruri pe care oamenii nu vor să le arunce. Nu sunt garaje în realitate. Am făcut teren, mai mult timp, în Vişoi, de când sunt arhitect şef, şi spaţiile comerciale şi garajele care sunt acolo în niciun caz nu sunt ce trebuie. Urmează să se adopte o H.C.L. ca să le demolăm. Spaţiile comerciale care vor primi prelungire de la noi vor fi cu clauză clară că vor trebui să elibereze în termen de 48 de ore de la ordinul de emitere a lucrărilor. Când noi o să încercăm să implementăm proiectul, vor trebui să elibereze spaţiile respective. Absolut totul va fi curăţat şi redat cetăţenilor.
Ce înseamnă acest lucru? Vor fi aplicate mai multe idei care vor părea moderne pentru Câmpulung, dar, de fapt, sunt o realitate normală a spaţiului urban european. În sensul că vor fi spaţii comune de loisir (n.r. agrement), de promenadă. Se va face o investiţie care nu este a noastră, un mall, în cartierul Vişoi, chiar pe malul Râului Târgului. Având în vedere că este o investiţie care nu încântă pe toată lumea trebuie să venim cu un plus, să venim în întâmpinarea acestor investiţii. Adică nu să le primim de-a gata, să ne facem că nu există sau să ne bucurăm că există, noi trebuie să potenţăm investiţiile private. Atunci, am gândit trasee pietonale care să facă legătura între mall şi o eventuală clădire de cinematograf, pe care urmează s-o preluăm de la RADEF, dar şi cu alte obiective, tot în cadrul acestui proiect de regenerare urbană. Gândim şi aceste lucruri, investiţiile private, cum ar fi mall-ul, încercăm să le înglobăm, să ţinem cont de ele, de aceea am povestit la început despre o gândire de ansamblu, şi să venim şi noi cu acţiuni care să încurajeze investiţiile private. Poate că, uneori, nu sunt cele mai fericite, cum este mall-ul, dar, cu siguranţă, amplasamentul este mai fericit decât în centru. Plus că el curăţă un teren, o fostă organizare de şantier, care zace aşa de zeci de ani.

Vor fi verificate şi garajele construite pe proprităţi private

Ce şanse sunt să dispară şi garajele ridicate pe proprietăţi private?
-Dacă au autorizaţii şi sunt intabulate, atunci, cartea funciară este act final. Tot ce putem face este să le impunem să ajungă la o imagine unitară cu ceea ce investim noi. Cum avem cazul cu faţadele. Adică să nu afecteze imaginea urbană. În cazul în care nu sunt autorizaţii şi urmează să le verificăm cu atenţie, vom vedea ce poate fi făcut de la caz la caz. Sunt situaţii şi situaţii. Sunt situaţii în care au autorizaţii, dar n-au proces verbal de încheiere a lucrărilor, alţii au proces verbal, dar nu au intabulat. Nu pot să dau o soluţie generală pentru toată lumea. Iar celor care le au intabulate urmează să le impunem să se încadreze în imaginea urbană unitară. Acest lucru înseamnă să le refacă faţadele.

Prin noul P.U.G. se extinde intravilanul

Care sunt cele mai importante schimbări care se vor produce prin noul P.U.G.?
-Cea mai importantă şi cel mai uşor de înţeles pentru cineva care nu este iniţiat în arhitectură este faptul că se extinde intravilanul. Am ţinut cont de toate solicitările, am avut 59 de cereri de introducere în intravilan, s-a discutat fiecare, punctual, cu proiectanţii. S-a negociat în măsura în care permite legislaţia şi majoritatea au fost rezolvate pozitiv. Nu s-au introdus în intravilan cele din cauza cărora n-am mai fi putut noi să promovăm P.U.G.-ul ulterior, în sensul că puteau fi în zona de protecţie a pădurii sau chiar pe terenuri cu păduri şi n-am fi primit niciodată avizul de la Ocolul Silvic. Au fost foarte puţine situaţii de acest gen. Majoritatea au fost aprobate.
În acest moment, P.U.G.-ul cu care lucrăm noi este extrem de vag. El nu spune clar şi răspicat ce trebuie făcut pe fiecare zonă. Face trimitere la o legislaţie extrem de învechită: „conform H.G. 525”, care este extrem de vag şi vechi, din anii ’90, şi acest H.G. Mie, ca arhitect şef, P.U.G. îmi dă un instrument clar, cu care eu pot să aplic regulamentul. Mă ajută pe mine să ştiu exact cum îi autorizez omului, în ce condiţii pot să-i emit o autorizaţie de construire, să nu mai fie interpretabil. De aceea era interpretabil centrul înainte. Că făcea trimitere la o legislaţie vagă şi fiecare interpreta cum a considerat, în funcţie de ce studii a avut şi de cât de aplicat a lucrat. Acest P.U.G. spune clar. Fiecare om ştie exact ce are de făcut, iar eu ştiu ce să-i cer omului cu exactitate. Este, în primul rând, un instrument de lucru pentru mine, ca reprezentant al Primăriei.
În al doilea rând, sunt preluate absolut toate proiectele pe care le avem noi în vedere pentru următorii cel puţin cinci ani, ca să nu mai fie nevoie să elaborăm alte studii gen P.U.Z., decât într-o zonă cum este centrul. Să nu mai fie nevoie de introduceri în intravilan… acte ulterioare.

Cât timp va mai trece până când P.U.G. va deveni un instrument de lucru pentru dumneavoastră?
-Dacă reuşim să dăm drumul avizelor din această lună, o evaluare estimativă optimistă este de un an, una realistă este de un an şi jumătate. Aşa preconizăm, şi în funcţie de cât de perseverenţi vom fi ca să motivăm proiectanţii. Nu de noi depinde, noi ne-am făcut tema.

“Intenţionez să reiau discuţia despre amenajarea Râului Târgului”

V-aţi aruncat un ochi peste studiile făcute în mandatul trecut în legătură cu amenajarea Râului Târgului?
-Amenajarea Râului Târgului a avut un P.U.Z., care n-a putut fi promovat şi s-a reziliat contractul. M-am uitat peste P.U.Z.-ul respectiv şi mi se părea extrem de oportun. Dar când am venit eu arhitect şef, deja se reziliase contractul, pentru că nu s-a putut rezolva problema statutului juridic al terenurilor respective. Mulţi au adus curţile până în râu. Eu intenţionez să reiau discuţia, după ce termin urgenţele. În P.U.G. am avut grijă să prevedem un regulament care să ajute şi imaginea Râului Târgului. În situaţia în care Râul Târgului va deveni o promenadă, regulamentul din P.U.G. prevede ca toată lumea să construiască cu faţada întoarsă către râu, astfel încât promenada să fie una plăcută. Nu sunt permise anexe şi panouri sandviş.
Magda BĂNCESCU

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!