Manta caută să scape de o amendă aplicată de ISC pentru o alimentare cu apă pusă în funcţiune fără a se efectua recepţia la încheierea lucrării

Pe 15 iunie 2021, autorităţile de la Albeştii de Muscel au deschis o acţiune, la Judecătoria Câmpulung, Inspectoratului de Stat în Construcţii Argeş. Primarul Cătălin Manta urmăreşte prin acest demers revizuirea unei sentinţe civile de acum trei ani, pronunţate de aceeaşi instanţă. Plângerea contravenţională, asupra căreia magistratul câmpulungean s-a pronunţat pe 2 mai 2018, a fost declanşată de următoarea situaţie. Pe 31 ianuarie 2018, Inspectoratul de Stat în Construcţii Argeş a aplicat o amendă de 40.000 de lei. În luna următoare, instituţia sancţionată a ripostat cu o plângere înregistrată la Judecătorie pe 13 februarie 2018. Primăria Albeştii de Muscel, de fapt, Comuna Albeştii de Muscel, reprezentată de primarul Cătălin Manta, solicita anularea procesului verbal de sancţionare, încheiat de agentul constatator din cadrul I.S.C. Argeş, şi exonerarea de plata amenzii contravenţionale. Sau măcar înlocuirea amenzii cu avertismentul.
I.S.C. a amendat lucrarea de forare a unui puţ pe malul stâng al Râului Brătioara
În anul 2006, Consiliul Local Albeştii de Muscel a aprobat execuţia unor lucrări de construcţii la o alimentare cu apă, obiectiv care, la data procesului cu Inspectoratul de Stat în Construcţii Argeş, era pus în funcţiune şi exploatat. Potrivit reprezentanţilor Primăriei, „lucrările de execuţie la respectivul obiectiv s-au desfăşurat în perioada 2006-2016, lucrări ce au constat în forarea unui puţ pe malul stâng al Râului Brătioara, un rezervor de apă în punctul Deal Sucala, din satul Albeşti, 1.500 m, conductă PEHD de aducţiune, şi 9.130 m, conductă PEHD de distribuţie în satul Albeşti.”
Agentul constatator din cadrul I.S.C. Argeş a reţinut, în raportul său, cu titlu de nereguli, „neefectuarea recepţiei la încheierea lucrărilor de alimentare cu apă; fără obţinerea autorizaţiei; nu s-a constituit, păstrat şi completat la zi cartea tehnică a construcţiei; nu s-a organizat şi asigurat efectuarea activităţii de urmărire a comportării în timp a construcţiei.”, sunt ceea ce Primăria Albeştii de Muscel a considerat „aşa-zise încălcări ale legislaţiei”, pe motiv că faptele sancţionate nu prezentau gravitate şi pericol social.
Autorităţile locale şi-au argumentat astfel acţiunea. Primăria nu a efectuat recepţia în momentul imputat de agentul de la I.S.C. Argeş pe motiv că lucrările nu erau terminate în totalitate, ci parţial, urmând ca recepţia totală să se producă la finalizarea investiţiei. Cât despre autorizaţia de construire, aceasta exista din data de 26 octombrie 2006, pentru execuţia puţului forat. Completarea la zi a cărţii tehnice era treaba dirigintelui de şantier, nu a Primăriei. Şi „dirigintele de şantier era în măsură să urmărească comportarea în timp a construcţiei, întrucât acesta era persoana de specialitate în domeniu, nu Primăria.”, redăm un fragment din apărarea construită de petiţionară, în opinia căreia „gradul de pericol social al faptelor ce i se impută este minor, motiv pentru care s-ar fi impus sancţiunea avertismentului, nu cea a amenzii contravenţionale.”
Mai mult, în perioada derulării construcţiei, Cătălin Manta nu deţinea funcţia de primar al comunei Albeştii de Muscel, „acesta neavând cunoştinţă că Primăria nu a efectuat aceste aprobări şi activităţi constatate în procesul verbal de sancţionare (…), motiv pentru care consideră că sancţiunea disproporţionată, aplicată de reprezentantul I.S.C. Argeş, este nelegală şi neoportună.”
Manta a pierdut procesul, întrucât n-a adus probe
Procesul verbal de contravenţie punctează faptul că proprietarul construcţiei, Comuna Albeştii de Muscel, a pus în funcţiune investiţia de alimentare cu apă fără efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor şi fără obţinerea autorizaţiilor potrivit legislaţiei în vigoare, contrar prevederilor Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată. Aceasta era cea mai serioasă deficienţă constatată la verificări.
Potrivit instanţei, cei de la Primărie nu au dovedit că alimentarea cu apă era parţial executată, prin urmare, nu aveau motiv să efectueze recepţia, programată la încheierea integrală a lucrărilor. Pentru judecător, n-a fost suficientă simpla susţinere a angajaţilor Primăriei, care trebuia dovedită cu probe. Pentru judecător n-au fost întemeiate nici afirmaţiile autorităţilor privind responsabilitatea dirigintelui de şantier de a completa cartea tehnică şi de a urmări construcţia ulterior.
Legea prevede că: „Proprietarii construcţiilor au următoarele obligații principale: a) efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii care le revin, prevăzute conform normelor legale în cartea tehnică a construcţiei şi rezultate din activitatea de urmărire a comportării în timp a construcţiilor; b) păstrarea şi completarea la zi a cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia, la înstrăinarea construcţiei, noului proprietar; c) asigurarea urmăririi comportării în timp a construcţiilor, conform prevederilor din cartea tehnică şi reglementărilor tehnice; d)efectuarea, după caz, de lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinţare parţială, precum şi de lucrări de reparaţii ale construcţiei numai pe bază de proiecte întocmite de către persoane fizice sau persoane juridice autorizate şi verificate potrivit legii; e)asigurarea realizării lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor, impuse prin reglementările legale; f) asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de post-utilizare a construcţiilor, cu respectarea prevederilor legale în vigoare; g)darea în folosinţă a construcţiei după admiterea recepţiei la terminarea lucrărilor, preluarea acesteia şi obţinerea autorizaţiilor potrivit legii.” Sursa citatelor: rolii.ro.
N-a avut nicio relevanţă faptul că Manta nu era primar, întrucât sancţiunea a fost aplicată instituţiei primarului, nu persoanei fizice care ocupă această demnitate. Astfel, instanţa a respins plângerea formulată de primarul Manta şi a menţinut sancţiunea amenzii contravenţionale. După trei ani de la acest moment, Cătălin Manta încearcă revizuirea sentinţei civile care îl obligă să achite cei 40.000 lei. M.B.