Magda BĂNCESCU
Deşi stufoasă prin cantitatea de materiale expediate în tranşe aleşilor, dezbaterea lunii aprilie a avut un ritm alert, semn că nici gazdele, nici invitaţii n-aveau intenţia să concureze întinderea deniei din Joia Mare. Mai cu seamă că aveau şi o AGA, despre care bănuim că a avut un galop asemănător celui al şedinţei de Consiliu, unde alocuţiunile s-au încadrat într-un timp rezonabil. În 40 de minute, erau „terminaţi”, cu felicitări cu tot! S-au remarcat între temele ordinii de zi cele legate de urbanism, căruia nădăjduim că i se va acorda mai multă atenţie în acest mandat. Măcar la ce se va construi de acum înainte, fiind aproape imposibil să repari ce s-a stricat în trei decenii de debandadă încurajată, prin inacţiune, de autorităţi.
Am auzit la şedinţa de Consiliu câteva idei bune, şi de la putere, şi de la opoziţie, de care primăriţa va ţine seama, după cum s-a angajat. Unele recomandări au provenit de la consilierii USR, care, în jumătatea de an trecută, au avut un comportament curios. Tăcuţi, ascunşi în spatele sălii, limitaţi la ridicatul mâinii, de parcă aveau o teamă să n-o supere pe doamna preşedintă. Şi după cum se întreceau pentru pititul după sobă, ca să fie cât mai feriţi de ochii cetăţenilor, te gândeai că le-o fi ruşine că sunt în Consiliul Local. Mai mult ca sigur, Elena Lasconi nu le-a impus această atitudine greşită, de figuranţi încasatori de indemnizaţie, adoptată de trei sferturi din Consiliul trecut. Toţi ai lui Ţâroiu, plus aliaţii, erau spectatori cuminţi ai circului avut în program de PNL, şedinţă după şedinţă, care i-a redus de la şase la patru.
Ultimul intrat în Legislativul municipal a spart gheaţa tăcerii în rândul unei puteri aparent timorate, care o folosea pe Ionescu pe post de lider de grup. Hai să nu exagerăm cu „Girl Power”, căci ce-i prea mult provoacă lehamite. Iulian Zanvetor a deschis seria subiectelor simple, pe înţelesul şi sensibilitatea celor mulţi, abordate la întrunirea de acum o săptămână, care justifică de ce este prematur să vorbim despre „branding de oraş”. Avem arbori cât blocul, lângă bloc, care înnegurează apartamentele şi-i îngrozesc pe proprietari că se vor trezi în case cu ramurile rupte de rafalele cu nerv. De joia trecută, Primăria deţine un regulament de toaletare a copacilor, tufelor şi boschetelor municipale, plus o comisie care avizează ce se taie şi cum se taie.
Comisie = frecţie la un picior de lemn, căci tot vorbim despre lemnele a căror tăiere necesita un ansamblu de reguli proaspete, care să-i uşureze munca şefului Spaţiilor Verzi, Ciortan, devenit celebru în târg în timpul cruciadei ADP-iste „Omida păroasă”. Atunci când comisia este formată din oameni care nu se pricep, avizul este o formalitate şi atât. Nu ajută la îmbunătăţirea vizuală a puţinului verde dintre betoane, pe care cetăţenii, preponderent, l-ar vrea căsăpit cu totul. Pătru se lamenta, de curând, că, de câţiva ani, are vacant postul de peisagist, care nu atrage pe nimeni. Din păcate, căci lipsa bunului gust al Spaţiilor Verzi, care, teoretic, întreţin, nu concep zone cu impact vizual pozitiv, se vede în sărăcia florei urbane.
Comisia este condusă de administratorul public Ioana Marcu, ajutată din Primărie, de la Compartimentul de Protecţia Mediului, tot de „o ea”, poliţista locală Violeta Bâlă. Că tot vorbeam despre puterea fetelor, solicitate, de data aceasta, să-şi dea cu părerea despre scorburi, trunchiuri şi tufişuri. Ocolul Silvic este invitat să-şi desemneze un reprezentant, sperăm că nu tot o duduie conţopistă, plictisită în birou, ci un specialist adevărat, ale cărui cunoştinţe să ajute munca de scurtare sau eliminare a pomilor periculoşi din peisaj. Şi nu numai în cazurile extreme. În comisie mai intră doi de la ADP şi unul de la Situaţiile de Urgenţă ale Primăriei. Poftim belea, catastrofele municipale au rămas fără scuturile care le ţineau piept, după ce Chelu s-a pensionat, iar Pârşan a fost concediat! Hăţişurile municipale n-au şanse de descâlcire după două pierderi iremediabile!
La acest punct a intervenit „debutantul” Zanvetor, înainte să intre oficial în Comisia de Urbanism, îndreptăţită de atribuţiile legate de estetica municipiului să aibă un cuvânt de spus şi despre aspectul spaţiilor verzi. În opinia acestuia, regulamentul trebuie să ia în considerare, la tăiere sau toaletare, şi arborii plantaţi la o distanţă mai mare de 5 metri faţă de zidurile clădirilor cu ferestre. Normele impuneau condiţia ca distanţa să fie sub cea menţionată expres, condiţie cumulată cu existenţa unor neajunsuri provocate locatarilor şi confirmate de mai bine de jumătate dintre membrii asociaţiei. După Zanvetor, neajunsurile apar şi în cazul unor copaci distanţaţi la peste cinci metri, dacă au coroane generoase, care umbresc locuinţele. Atâta timp cât nu se ajunge la defrişarea bezmetică a vegetaţiei binefăcătoare, să zicem că ideea consilierului n-ar fi rea, aplicată în situaţii excepţionale. Numai că nu poţi s-o aplici în situaţii excepţionale, pentru că existenţa unor reguli clare exclude mica înţelegere între membrii comisiei şi solicitanţi. Iar, adoptată ca normă oficială, ar da posibilitatea tăierii tuturor arborilor din cartiere, fiindcă toţi se mişcă atunci când bate cu putere vântul. Elena Lasconi a avut inspiraţia de a pasa către comisie responsabilitatea deciziei, care nu se poate lua după cât de tare smiorcăie petenţii. Comisia lucrează după un regulament precis şi cu asta basta! Nu mai există cazuri punctuale cărora să le acorzi derogare, de vreme ce regulamentul este limpede.
Şi, în general, nu poţi să tunzi pomii, mari, mici, incomozi, după cum vor cetăţenii. Cinstit vorbind, nici comisia, chiar aşa, nefinalizată, nu inspiră cine ştie ce încredere la capitolul simţ estetic. De asta a sunat cum trebuie recomandarea lui Dorin Mirea de a se apela la firme specializate, cerinţă cu care Constantin Ivan l-a „hărţuit” fonic pe Liviu Ţâroiu de pomană, după fiecare măcel comis asupra spaţiilor verzi. Lasconi, în schimb, susţine că a mers pe mâna specialiştilor consultaţi în cazul teilor de pe Bulevardul „Pardon”, ca să fie sigură că taie ce nu se mai poate regenera. Şi o va face de fiecare dată când îşi propune intervenţii asupra zonelor pretenţioase.