Situaţie nefirească a contribuţiilor la bugetul Câmpulungului
În structura bugetului, 43% reprezintă secţiunea de dezvoltare, cu 41.024.000 lei, şi 57%, secţiunea de funcţionare, cu 54.700.000 lei. Altfel spus, investiţiile, prin care se reflectă dezvoltarea Câmpulungului, se plasează mult în urma costurilor funcţionării administraţiei publice locale. „Total rău! În mod normal, ar trebui să fie nu invers, ci o treime funcţionarea şi două treimi dezvoltarea, aşa cum se întâmplă în multe dintre primăriile de succes.”, spunea primarul Lasconi. Turda, municipiul recent vizitat, are secţiunea de dezvoltare de şapte ori mai mare decât cea de funcţionare, datorită fondurilor nerambursabile atrase.
Funcţionarea, peste ce s-a prevăzut, dezvoltarea, sub ce s-a prevăzut
Analiza realizată pe cele două bugete, de funcţionare şi de dezvoltare, scoate la iveală o realitate aberantă la Câmpulung. La funcţionare, în ultimii ani, aproape întotdeauna s-a depăşit ceea ce s-a prevăzut în buget. Altfel spus, consumul pentru funcţionarea administraţiei publice a fost mai mare decât cel anticipat. Iată cifrele:
=2017: 64.986.000 lei (bugetat); 71.053.000 lei (execuţie);
=2018: 38.800.000 lei (bugetat); 37.537.000 lei (execuţie);
=2019: 40.686.000 lei (bugetat); 41.867.000 lei (execuţie);
=2020: 46.182.000 lei (bugetat); 46.348.000 lei (execuţie);
=2021: 54.700 lei (bugetat).
La dezvoltare este mai rău de atât, investiţiile realizate fiind mult în urma alocării din buget. Sumele consumate arată stadiul dezvoltării pe fiecare an al mandatului trecut:
=2017: 30.818.000 lei (bugetat); 10.722.000 lei (execuţie);
=2018: 40.105.000 lei (bugetat); 11.052.000 lei (execuţie);
=2019: 34.642.000 lei (bugetat); 24.687.000 lei (execuţie);
=2020: 58.106.000 lei (bugetat); 21.511.000 lei (execuţie);
=2021: 41.024 lei (bugetat).
Ce venituri şi-a propus să încaseze Primăria
Prezentarea pregătită pentru ziua de 12 aprilie, când câmpulungenilor li s-a explicat bugetul acestui an, a cuprins şi un rezumat al surselor veniturilor colectate de Primăria Câmpulung:
=Populaţie: 8.779.000 lei;
=Agenţi economici: 5.638.000 lei;
=Sume din impozitul pe venit (bugetul de stat): 25.180.000 lei;
De unde rezultă un total al veniturilor proprii: 39.598.000 lei.
Acestora li se adaugă: sume din TVA (bugetul de stat): 28.902.000 lei; subvenţii (bugetul de stat): 15.627.000 lei; alte venituri: 5.153.000 lei; sponsorizări: 404.000 lei; excedent: 6.041.000 lei. Astfel, se ajunge la un total al veniturilor de 95.724.000 lei.
„Nu vă puteţi imagina câţi agenţi economici eludează legea!”
Disproporţia între ce se colectează de la populaţie, care asigură 61% din veniturile Câmpulungului, şi agenţii economici, contributori cu doar 39%, a fost comentată de şefa Executivului. „Asta înseamnă că ceva nu este în regulă. Vă spun sigur că ceva nu este în regulă. Ce vedeţi, în momentul de faţă, pe reţelele sociale şi într-o anumită parte a presei, dezinformările şi mizeriile, se întâmplă pentru că bucata aceasta din „caşcaval” este 39%. Pentru că există interese financiare majore în Câmpulung. Am studiat mai multe dosare pe care le-am văzut la Impozite şi Taxe. Nu vă puteţi imagina câţi agenţi economici eludează legea! Nu vă puteţi imagina despre ce sume infime de evaluare vorbim! Vorbim despre clădirile sau punctele de lucru în care îşi desfăşoară activitatea. Sau puncte de lucru nedeclarate. Eu am afirmat în campania electorală că vreau să susţin agenţii economici din Câmpulung şi îmi păstrez declaraţia. Dar voi avea o relaţie onestă doar cu agenţii economici care sunt oneşti faţă de locul în care îşi desfăşoară activitatea şi în care trăiesc. Vom face paşii care se impun, pentru ca acest „caşcaval” să fie exact cum este la toate primăriile din această ţară. Nu este normal ca oamenii obişnuiţi să contribuie la veniturile bugetului local cu 61%, iar agenţii economici, cu 39%.”, explica anomalia primarul Elena Lasconi.
Unii dintre aceştia au declarat că deţin terenuri „neproductive”, ca să nu plătească impozit. Ceea ce înseamnă că au afacerile amplasate în râpe, în zone cu alunecări şi, în general, în locuri calamitate din cauze naturale. Deşi, în realitate, amplasamentele acestora n-au nicio problemă. Iar subevaluările merg până la de 40 de ori sub valoarea reală a clădirii, în ideea de a plăti cât mai puţin. Elena Lasconi a dat exemplul celui mai proaspăt raport de evaluare care i-a picat în mână. „Tot etajul Hotelului Regal este evaluat la 30 şi ceva de mii de euro, în condiţiile în care s-ar putea vinde mâine cu 2 milioane de euro. Sunt absolut convinsă că, după ce vom face toate demersurile legale, foarte mulţi evaluatori, care au făcut evaluări pentru agenţi economici din Câmpulung, îşi vor pierde atestatul ANEVAR. Pentru că aceste rapoarte de evaluare nu sunt corecte.”, a precizat şefa Executivului.
Ce cheltuieli de funcţionare are Primăria
Cele 95.724.000 lei, regăsite la venituri, se reflectă şi la cheltuieli. Valoarea totală este distribuită astfel pe domenii:
=Autorităţi publice: 9.877.000 lei;
=Ordine publică şi siguranţă naţională: 2.324.000 lei;
=Tranzacţii privind datoria publică: 420.000 lei;
=Fond de rezervă: 1.200.000 lei;
=Evidenţa persoanei: 566.000 lei;
=Învăţământ: 11.422.000 lei;
=Sănătate: 4.038.000 lei;
=Cultură, recreere şi religie: 11.210.000 lei;
=Asigurări şi asistenţă socială: 8.709.000 lei;
=Locuinţe şi dezvoltare publică: 9.974.000 lei;
=Protecţia mediului: 13.368.000 lei;
=Transporturi: 16.026.000 lei;
=Alte cheltuieli: 6.589.000 lei.
Magda BĂNCESCU