Şi autorii Strategiei de Dezvoltare Locală a Câmpulungului, care include obiective de realizat până în anul 2022, şi-au bazat viziunea de progres al municipiului pe ideea de revigorare a turismului. Practic, lui Liviu Ţâroiu şi urmaşului său li s-a sugerat să urmeze gândirea antecesorilor, care, văzând cum li se prăbuşeşte industria, au inventat sloganul cu turismul, valabil în vremurile în care Băile „Kretzulescu” atrăgeau în provincie lumea bună din Capitală. „Unul dintre puţinele mijloace care ar putea contribui la dezvoltarea Câmpulungului”, astfel se exprimă la adresa turismului cei care au elaborat, în 2017, un material cu titlu de punct de plecare a unor proiecte desprinse din el. Specialiştii plătiţi ca să ne ajute să ne găsim calea, după două decenii în care n-am făcut nimic, după falimentarea coloşilor industriali, recunosc şi ei că altceva n-avem ce scoate la înaintare. Cu toate poveţele optimiste ale consultanţilor, care au fost contractaţi ca să livreze clientului un Câmpulung împachetat frumos, suntem conştienţi cu toţii că, la halul în care arată, turismul este poveste. Exclus să vorbeşti despre un viitor turistic prea apropiat când n-ai de niciunele: n-ai străzi bune, n-ai utilităţi modernizate, n-ai patrimoniul arhitectural pus la punct, n-ai nimic care să te îndreptăţească să vorbeşti despre dezvoltarea Câmpulungului prin turism. Exclus până în 2022, când expiră valabilitatea strategiei realizate la o distanţă de 15 ani de primul document de acest tip, comandat de George Bălan. După obiectivele vizând Infrastructura edilitară, iată următoarele două domenii abordate de Strategia de Dezvoltare a Câmpulungului 2017-2022.
Educaţie, Social, Sănătate
Intenţiile de a impulsiona aceste sectoare cu reale carenţe îmbracă forma următoarelor acţiuni.
=Proiecte de sprijinire a grupurilor vulnerabile în economia socială, prin creşterea numărului locurilor de muncă în structurile economiei sociale şi incluziunea socială a membrilor întreţinători de familii monoparentale şi a copiilor din familiile acestora, pe o perioadă de 2 ani. Proiect realizabil prin POCU 2014-2020 şi din bugetul local.
=Înfiinţarea de centre pentru inserţie socio-profesională, cu acelaşi rezultat şi aceleaşi surse de finanţare;
=Modernizare /extindere /dotare de spaţii destinate învăţământului preşcolar şi gimnazial, prin construcţia /reabilitarea /modernizarea /extinderea /echiparea infrastructurii pentru educaţia timpurie – antepreşcolare şi preşcolare (creşe şi grădiniţă) şi a celei pentru învăţământul general obligatoriu (şcoli cu clasele I – VIII): POR 2014-2020 şi din bugetul local.
=Înfiinţarea unui centru de permanenţă, prin construcţia şi dotarea unui centru comunitar integrat socio-medical: POR 2014-2020 şi bugetul local.
=Înfiinţarea de centre de zi pentru persoane din categorii vulnerabile – vârstnice, cu dizabilităţi, familii monoparentale sau cu mulţi copii, în cadrul POR 2014-2020, cu susţinerea bugetului local.
=Înfiinţarea Serviciului „Ambulanţa socială”, proiect prin care se urmăreşte reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile, care au depăşit situaţia de vulnerabilitate, prin furnizarea unor servicii sociale /medicale /socio-profesionale/ formare profesională, etc., adecvate nevoilor specifice, în vederea integrării socio-profesionale. Sursa de finanţare: POR 2014-2020 şi bugetul local.
=Proiect tip „A doua şansă” pentru părinţii copiilor care frecventează Şcoala Grădişte, dar şi pentru alte persoane adulte din zonă, care nu au absolvit 4 clase, cu aceeaşi sursă de finanţare.
=Înfiinţarea unui Centru de Zi pentru copiii aflaţi în situaţie de risc, de tip „Şcoală după şcoală”: fondurile comunitare şi bugetul local.
Cele mai multe dintre acţiunile derulate în cadrul acestei direcţii a Strategiei sunt desfăşurate de municipalitate împreună cu Direcţia Socială şi Asistenţă Socială a Primăriei.
Cultură, Turism, Sport
Cea de-a treia direcţie prevăzută de Strategie este Cultură, Turism, Sport, pentru care s-au fixat ca măsuri de îndeplinit până în 2022:
=Construirea unui bazin de înot descoperit, în vederea creşterii gradului de atractivitate a municipiului, prin organizarea de evenimente sportive: bugetul local şi fonduri atrase.
=Construirea unui parc de aventuri în Parcul Ştefănescu, în acelaşi scop, evenimentelor sportive adăugându-li-se cele culturale şi educative. Obiectiv propus a fi realizat tot din bugetul local.
=Amenajarea de mini-spaţii urbane de relaxare, odihnă şi recreere, prin crearea de facilităţi pentru recreere pe terenurile amenajate (de exemplu: construirea unui amfiteatru de vară în Parcul „Kretzulescu”, zone speciale pentru sport, construirea unei piste de skatebord, locuri de joacă pentru copii, construirea unui parc de aventuri în Parcul „Ştefănescu, etc.). Surse de finanţare: POR 2014-2020, Fondul de Mediu şi bugetul local.
=Centru multifuncţional pentru petrecerea timpului liber şi desfăşurarea de activităţi extraşcolare. Va fi o clădire destinată utilizării publice pentru activităţi educative, culturale şi recreative, cu scopul de a crea, îmbunătăţi sau extinde serviciile publice de bază, inclusiv dotarea acestora cu echipamente specifice. Realizarea ei va fi finanţată din bugetul local şi alte surse.
=Reabilitarea/modernizarea/crearea de locuri de joacă şi parcuri de fitness, în vederea creării de facilităţi pentru recreere pe terenurile amenajate (de exemplu: zone speciale pentru sport, locuri de joacă pentru copii, etc.), cu susţinere financiară de la Fondul de Mediu şi bugetul local.
Acţiunile enumerate concură la reabilitarea urbană prin creşterea calităţii vieţii şi asigurarea condiţiilor necesare conectării cetăţeanului la utilităţi publice, reţele rutiere moderne, agrement şi sport. Alt mare obiectiv ţintit este dezvoltarea de noi servicii în vederea valorificării potenţialului local natural şi antropic, realizabil prin:
=Reabilitarea /protejarea /conservarea monumentelor din patrimoniul cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe: 1.Centrul istoric; 2.Restaurarea Secţiei de Etnografie a Muzeului Municipal; 3.Finalizarea reabilitării Palatului Culturii „Tudor Muşatescu”; 4.Restaurarea crucilor de piatră şi punerea în valoare a acestora printr-o semnalizare adecvată. Rezultatul acestei acţiuni constă în reabilitarea monumentelor cultural-istorice, prin restaurarea, protecţia, consolidarea şi realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare, etc., cu scopul de a conserva, promova şi dezvolta patrimoniul cultural. Finanţare: POR 2014-2020, cu contribuţia bugetului local.
=Investiţie „Staţiune turistică de schi (Iezer-Portăreasa)”, realizată printr-un parteneriat public-privat, din bugetul local şi din alte fonduri.
=Proiecte de promovare a obiectivelor si produselor turistice locale: 1.Traseul monumentelor; 2.Circuitul capitalelor istorice, susţinute cu finanţare asigurată de Fondul de Cultură Naţional AFCN, bugetul local şi alte fonduri.
Toate cele trei direcţii urmăresc şi elaborarea de studii/strategii/programe/campanii, în vederea realizării de investiţii viabile şi cu impact asupra cetăţeanului în perspectiva dezvoltării durabile, măsură susţinută din Programul Operaţional Capacitate Administrativă şi bugetul local.
Consultantul le-a recomandat aleşilor o strategie de dezvoltare numai pentru turism
Autorii Strategiei de Dezvoltare Locală au insistat foarte mult pe patrimoniul cultural-istoric deosebit şi pe existenţa „unei rezerve sau a unui peisaj cultural-istoric extraordinar pe care îl are Câmpulungul. Aceasta va fi ideea centrală, obiectivul trasat sau dezirabil, pe care l-am găsit noi, de a dezvolta foarte mult latura turismului.”, afirma reprezentantul firmei Andralex Project Company, care a lucrat, în anul 2017, Strategia. Din păcate, „funcţia turistică a oraşului este slab dezvoltată, deşi în oraş există obiective culturale şi arhitecturale importante şi dispune de o infrastructură, ca resursă, extraordinară în acest sens. Problema este la modul în care o punem în valoare. Dacă nu vom merge pe această latură de promovare, adaptare şi adoptare a unor noi măsuri şi modalităţi de promovare a oraşului… lucrurile evoluează foarte rapid în alte oraşe, unde există posibilitatea ca vizitatorul să aibă acces la un istoric al clădirii, prin mijloace electronice. Foarte puţin dezvoltată pe această latură ideea de „smart city”, care este foarte mult promovată în oraşele mari şi în oraşele cu potenţial istoric. Am văzut acest lucru în Piatra Neamţ, unde te duci cu telefonul, scanezi marcajul şi-ţi dă informaţia imediat despre istoricul clădirii. Sunt modalităţi prin care se pot pune în valoare aceste clădiri şi-i dai vizitatorului un sentiment de satisfacţie, cunoaşte oraşul mult mai bine încercând să găsească informaţii din alte surse.”, a adăugat acesta.
Consultantul a avut o propunere pentru consilierii municipali: „Din punct de vedere al resurselor, al potenţialului, considerăm că este necesară o detaliere – rămâne la latitudinea dumneavoastră -, pe partea de turism, de promovare turistică şi de marketing turistic, în sensul de a întocmi un studiu sau o strategie strict pe această zonă, cu termene şi acţiuni clare şi, de ce nu, chiar înfiinţarea unei structuri la nivelul autorităţii locale care să se ocupe strict de această parte. Dacă rămânem în zona aceasta oarecum difuză, rezultatele vor fi şi ele foarte slabe.”, a încheiat acesta.
Magda BĂNCESCU