În loc să ducă înapoi, la poarta oamenilor, pubelele descărcate, muncitorii le lasă în stradă
Începând din anul 2019, câmpulungenii plătesc gunoiul pe tonă, nu pe persoană, mai nou preţul ridicându-se la 9,50 lei. Indiferent de cât aruncă, o familie achită lunar costul unei tone de gunoi pentru fiecare membru. Dacă familia e formată din 4 membri, se plătesc patru tone lunar, nu contează cantitatea aruncată, de se ajunge la nişte taxe exorbitante.
“Vreau să-mi lase pubelele la poartă! E pericol, că le fură!”
Iar câmpulungenii, care sunt la zi cu plata dărilor, au pretenţii la servicii de calitate şi la timp de la firma de salubritate. Pe această temă ne-a vizitat la redacţie Cornelia Târlie, care locuieşte la casă, pe strada Neagoe Basarab, câţiva zeci de metri mai sus de intersecţia acesteia cu strada Cuza Vodă. Breteaua cu pricina a rămas neasfaltată din cauză că sunt doar trei locuinţe, motiv pentru care maşina de gunoi nu intră în această zonă. Oamenii scot pubelele la poartă şi trebuie să fie atenţi când sunt golite, ca să le aducă imediat în curţi, altfel rămân fără ele. „Suntem cetăţeni corecţi şi îşi bat joc de noi, după ce au venit la poartă şi m-au rugat să semnez pentru domnul primar, să iasă primar! Strada e bătaie de joc, a rămas un colţuleţ neasfaltat, oare, noi nu merităm nimic?! Da, dacă eram restantă! La Camera 13 am reclamat de gunoi, acolo m-a pus cineva să mă duc. Vreau să-mi lase pubelele la poartă, e pericol, că le fură. Din noiembrie se întâmplă, că au fost alţi (n.r. muncitorii de pe maşina de gunoi) şi i-au schimbat, cei dinainte mi le aduceau la poartă. Ăstora le-am spus şi au râs de mine, mi-au zis să-i dau pe Facebook, chiar ieri (nr. joi, 9 ianuarie) mi s-a întâmplat treaba asta. Era şi vecina, făceau cu mâna: să ne daţi pe Facebook. Plătesc pe trimestru 72 de lei pentru trei persoane. Eu am venit la dumneavoastră, că nu am putut să stau de vorbă cu domnul primar. Mă duceam să-i spun lui toate problemele. O să încerc să dau şi de dumnealui, trebuie să-l găsesc şi îi spun aşa: domnule primar, eu fac cerere, dacă nu se rezolvă, nu mai plătesc gunoiul, întrucât nu mi-l iau de la poartă!”, s-a plâns Cornelia Târlie.
Femeia a avut şi ghinionul să depăşească cu 6 lei plafonul pentru a primi ajutor de încălzire, dar s-a resemnat, dacă acestea sunt legile. Mai mult, a deranjat-o cum a fost trată la Asistenţa Socială: „Am trecut prin multe în viaţă asta, vă spun, mi s-a râs în faţă că am pensie de handicap. Am plecat plângând, nu am zis nimic, după ce au zis că nu beneficiez. M-am dus şi eu să-mi dea un ajutor de încălzire, la Camera 5, acolo mi-au râs în nas că am pensie de handicap, dar sunt angajată de la 18 ani. Domnul primar nu a mai ţinut audienţă din noiembrie, am bonuri, am înscrisuri şi sunt înscrisă la Registratură, să vedeţi de câte ori am fost. Vicele a mai ţinut audienţe, dar nu a rezolvat niciodată, că mi-a râs în nas. Mi-a zis: doamnă, vă întâlniţi cu domnul Ţâroiu după Sărbători. M-am dus, am făcut ce am considerat eu, având pensia mică, nu depăşeam decât cu 6 lei ca să-mi dea, şi a zis că nu poate să-mi dea, plus că locuinţa nu e pe numele meu. Dar mi-a vorbit urât, a zis că, ce, asta e pensie de handicap! Eu am născut trei gemeni, am trecut prin multe, de aceea am întrerupt serviciul, nu am putut să am cotizaţie mai mare, dar am peste 27 de ani cotizaţi.”, s-a mai destăinuit câmpulungeanca. “E.M.”