Prezentă în faţa consilierilor locali, pentru un raport referitor la unităţile de învăţământ din comună, directoarea Şcolii Schitu Goleşti şi-a limitat introducerea la numărul personalului din Învăţământ: 34 de cadre didactice, din care 30 titulare. Cu menţiunea că toate catedrele sunt complete. Verbal, n-a oferit informaţii suplimentare, considerând că aleşilor le sunt suficiente atât informarea scrisă, cât şi concluziile prezentate într-o şedinţă anterioară, referitoare la procesul instructiv-educativ derulat la şcolile din comună. În plus, Daniela Proca mizează şi pe ajutorul reprezentaţilor comunităţii, care fac parte din Consiliul de Administraţie al şcolii, pentru a transmite colegilor „situaţia amănunţită”. Subiectul care i-a interesat cel mai mult pe legiuitorii locali l-a constituit nu prestaţiile dascălilor, nici performanţele elevilor, nici măcar absenteismul în rândul minoritarilor, ci cum poate conducerea localităţii să acţioneze pentru a nu rămâne cu şcolile goale.
„Foarte mulţi elevi sunt transferaţi la şcoli din Câmpulung şi optează pentru Matematică – Informatică”
Consilierul Constantin Balcă a fost cel care i-a cerut directoarei Proca o părere despre maniera de intervenţie comună, şcoală – Consiliul Local, fiind cea mai în măsură să proiecteze o strategie pentru păstrarea efectivelor şcolare acasă. „Cum consideraţi că am putea să procedăm noi, pentru a stopa plecarea elevilor din clasele V-VIII de la şcolile din Schitu Goleşti la cele din Câmpulung? Ce putem face noi pentru a-i convinge să rămână?”, a manifestat alesul o bună intenţie de a sprijini instituţiile de învăţământ să funcţioneze la capacitatea din prezent. Căci numărul de elevi în scădere afectează colectivul profesoral, din care o parte riscă să rămână fără serviciu, nemaiavând în faţa cui să-şi ţină orele. „Foarte mulţi elevi sunt transferaţi la şcoli din Câmpulung şi optează pentru Matematică – Informatică, a intervenit cu lămuririle solicitate directoarea Proca. Acest fenomen nu o să mai dureze mult timp. Am propus să avem opţional de Informatică pentru clasa a VIII-a, pentru ca elevii să aibă informaţiile necesare pentru liceele la care se vor înscrie ulterior. Am obţinut deja dotarea ce se impune pentru orele de Informatică la Şcoala Gimnazială nr.1 Schitu Goleşti.”
„De ce nu se simte o îmbunătăţire a rezultatelor şcolare finale? Mă refer la admiterea în liceu”
A existat, totuşi, o părere în rândul consilierilor locali, exprimată de fostul primar Marciel Palaghiu, care a arătat îngrijorare faţă de calitatea învăţăturii, reflectată în mediile cu care se încheie şcoala gimnazială. Nefiind unele strălucite, consilierul a solicitat să fie informat dacă rezultatele sub aşteptări sunt cumva o consecinţă directă a serviciilor şcolare nesatisfăcătoare. „Vreau să apreciez, în mod public, activitatea dumneavoastră. Consilierii locali vor să afle de la conducerea şcolii dacă pot fi acuzaţi cu ceva pentru rezultatele şcolare mai slabe din ultima perioadă. De ce nu se simte o îmbunătăţire a rezultatelor şcolare finale? Mă refer la admiterea în liceu. Probabil că nu se mai învaţă carte. În trecut, condiţiile materiale din şcoli erau mult mai precare, dar rezultatele şcolare ale elevilor erau mult mai bune. Profesorul era cu adevărat profesor! Responsabil pentru educaţia unui copil este profesorul, în primul rând. Acum, salariile acestora sunt acceptabile. Aşadar, aşteptăm rezultatele!”, a pledat Palaghiu pentru elevi mai pregătiţi, intuind că dascălii poartă o parte din responsabilitate pentru îndepărtarea copiilor de studiu.
Din partea Executivului, juristul Paul Schiaucu a sărit în apărarea învăţătorilor şi profesorilor din comună, printr-o generalizare a situaţiei în mediul rural muscelean. „Cu astfel de probleme legate de învăţământ se confruntă toate comunele limitrofe municipiului Câmpulung.”, a punctat acesta, idee preluată de managerul Daniela Proca în mesajul său către Consiliu: „Conducerea şcolii este aceeaşi, la fel conducerea comunei; ceea ce ar fi trebuit să se schimbe este societatea. Calitatea învăţământului a scăzut nu din vina mea, nici a dumneavoastră. Ştiţi foarte bine cauzele! Sistemul de învăţământ s-a schimbat foarte mult în ultimii zece ani. Copilul nu mai are motivaţie. Pe foarte mulţi părinţi nu-i mai interesează rezultatele copiilor, nu mai vin la şedinţe, iar profesorul nu mai are pârghiile necesare pentru a-i determina să înveţe.”
De vină sunt şi şcoala, şi familia, şi societatea, şi administraţia localităţii, şi tehnologia prezentului
Dacă tot era de faţă la discuţii, fostul director de la Fontana şi-a dat cu părerea pe marginea subiectului abordat. „Educaţia stă la baza dezvoltării societăţii noastre. Problema noastră este că trăim într-o astfel de societate în care tehnologia actuală ne pune într-o situaţie inedită. Nici nu ne putem imagina unde vom fi peste zece ani!”, s-a alăturat aleşilor îngrijoraţi de scăderea calităţii actului de învăţământ, cu vinovaţi şi de-o parte, şi de cealaltă, Claudiu Lupaş. Concluzia dezbaterii i-a aparţinut primarului Vasile Tudorel Miriţă, care, diplomat, a împărţit răspunderea tuturor celor care au o legătură, directă sau indirectă, cu procesul educaţional. „Sunt mai multe cauze care contribuie la situaţia învăţământului de astăzi. Acestea sunt sistemul de învăţământ, societatea în ansamblul ei, poate părinţii, poate o parte din dascăli, poate noi toţi şi fiecare din noi.”, a conchis şeful Executivului de la Schitu Goleşti. „E.M.”