15.8 C
Campulung Muscel
13/09/2026

Doi stăpâni de sclavi contestă frecvent executarea pedepsei

 

În primăvara anului trecut, cinci stăpâni de sclavi de la Berevoeşti au fost condamnaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi pentru trafic de persoane. Este vorba de patru bărbaţi şi o femei, Ciprian Codruţ Onică (27 ani), Aurel Onică (26 ani), Viorel Grancea (47 ani), Ionuţ Cătălin Grancea (20 ani) şi Silvia Grancea (45 ani), care i-au ţinut sechestraţi pe Constantin Florian Bratu, Mircea Florin Dincă şi pe Constantin Cazan.

Ce-a mai mare condamnare a primit-o Aurel Onică, de 5 ani şi 4 luni, iar cea mai mică, Silvia Grancea, de 3 ani, restul bărbaţilor au de executat câte 4 ani şi 4 luni. Romii de la Berevoeşti, prin sentinţa nr. 125 din 15 martie 2017,au fost puşi să plătească daune morale celor trei victime. Ciprian Codruţ Onică, Aurel Onică, Viorel Grancea, Silvia Grancea şi Ionuţ Cătălin Grancea trebuie să-i achite lui Constantin Cazan suma de 11.000 de lei. La Mircea Florin Dincă vor ajunge 10.000 de lei, de la Ciprian Codruţ Onică şi Aurel Onică. În solidar, Aurel Onică, Viorel Grancea, Silvia Grancea şi Ionuţ Cătălin Grancea au fost obligaţi să-i achite lui Constantin Florian Bratu suma de 15.000 de lei.

Ionuţ Cătălin Grancea a fost cel mai tânăr proprietar de sclavi care a fost condamnat, anul trecut avea 19 ani şi un trecut plin de violenţă. Este în penitenciar împreună cu părinţii săi, Viorel şi Silvia Grancea, dar şi alte rude, pentru că i-au ţinut cu forţa şi i-au pus la muncă pe bărbaţii pe care i-au luat cu forţa din gările, autogările sau din faţa bisericilor din ţară.

Silvia şi Ionuţ Cătălin Grancea, au contesta executarea pedepsei

Tânărul, Ionuţ Cătălin Grancea şi mama lui, Silvia Grancea, aflaţi în penitenciare au făcut nenumărat încercări de contestaţie la executarea pedepsei, la Judecătoria Câmpulung. Instanţa le-a respins de fiecare dată cererile ca inadmisibile. Silvia Grancea s-a adresat ultima dată justiţiei pe 4 mai 2018, iar la termenul din 8 iunie, iar solicitarea nu i-a fost admisă.

De-a lungul procesului de la Tribunalul Argeş, în care membrii familiei Grancea au fost judecaţi pentru trafic de persoane şi constituirea unui grup infracţional organizat, multe detalii ai ieşit la iveală despre cel mai tânăr membru, Ionuţ Cătălin Grancea. În afară de referatul întocmit de către DIICOT Piteşti, în care apar mai multe date referitoare la caracterul violent al acestuia, s-au aflat şi detalii dintr-un alt dosar, de la Judecătoria Câmpulung. În acest rechizitoriu, aparent banal, Ionuţ Cătălin Grancea a fost judecat pentru că a bătut o vecină, care a refuzat să facă sex cu el, asta după ce ăi furase şi două telefoane mobile şi 155 lei. Toate datele din dosar reconfirmă caracterul violent al lui Ionuţ Cătălin Grancea. Concret, pe 14 iunie 2014, Ionuţ Cătălin Grancea a mers acasă la Maria Loredana Cotcodaru. Iată ce le-a declarat tânărul poliţiştilor: „M-am întâlnit cu vecina mea, Cotcodaru Maria, căreia i-am propus să facem sex. Mi-a spus că e de acord să mergem la ea acasă să facem sex după ce i se va culca copilul.” Numai că atunci când a plecat, urmând a reveni peste câteva ore, Grancea a sustras două telefoane mobile şi 155 lei. Când s-a întors după miezul nopţii, Maria Loredana Cotcodaru i-a reproşat furtul telefoanelor. Moment în care, spun procuorii, „Grancea Ionuţ Cătălin a devenit agresiv şi a lovit-o cu pumnii în cap şi torace, victima necesitând 14 zile pentru vindecare.”Audiată la Poliţie, Maria Loredana Cotcodaru a declarat că „Ionuţ Cătălin Grancea i-a rupt bluza şi că apoi şi-a desfăcut cureaua de la pantaloni.” Pentru fapta sa, Ionuţ Cătălin Grancea primit măsura educativă a asistării zilnice pe o durată de patru luni, asta pentru că era minor.

Sclavii, puşi să adune fecalele membrilor familiei Grancea

Din referatul DIICOT Piteşti a ieşit la iveală că Ionuţ Cătălin Grancea şi tatăl său, Viorel Grancea, exploatau şi chinuiau persoane nevoiaşe. „Onică Aurel, Grancea Viorel, Grancea Silvia, Grancea Ionuţ Cătălin şi Onică Ciprian Codruţ au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, structurat pe baza relaţiilor de familie, pentru a acţiona în mod coordonat în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic de persoane, prin recrutarea de victime în scopul exploatării acestora prin supunerea la executarea de munci şi îndeplinirea de servicii în mod forţat, prin procedee ce au adus victimele în stare de aservire şi/sau lipsire de libertate.”

Unul dintre sclavii exploataţi de Ionuţ Cătălin şi tatăl său, Viorel Grancea a fost o persoană recrutată în 2016 şi exploatată timp de două luni. Iar detaliile sunt revoltătoare: „Victima a fost constrânsă de Onică Aurel, Furdui Georgiana, Grancea Viorel, Grancea Silvia şi Grancea Ionuţ Cătălin să efectueze zilnic, în mod forţat, diverse munci şi activităţi în gospodăria acestora (curăţenie în gospodărie, să taie lemne, să aibă grijă de animalele familiei şi să strângă mizeri (fecalele) din spatele casei, acolo unde membrii familiei îşi făceau nevoile), pe lângă faptul că era folosit şi ca şofer. Modalităţile de constrângere a celor trei membrii ai familiei Grancea, metodele prin care victima era forţată să presteze muncile respective, au constat în ameninţări repetate şi regulate, persoana vătămată fiind adusă în stare de aservire şi lipsire de libertate, în condiţiile în care aceasta era supravegheată permanent de persoanele menţionate, era pusă să doarmă pe timpul nopţii astfel încât să nu poată părăsi de unul singur imobilul şi nu a fost remunerată pentru munca prestată.” Adrian Tănase

 

Postări asemănătoare

error: Content is protected !!