Aşa spune o vorbă din bătrâni, valabilă până în zilele noastre, mai cu seamă că etnicul modern de Câmpulung este de profesie interlop, putred de bogat, spurcat la gură, penal în faptă şi de-o infecţie morală incalificabilă. Acum nu generalizăm, dar când vezi că specia descrisă tinde către general… Să povestim un exemplu. Deunăzi, a ieşit val-vârtej din farmacia de la Autogară un rom cu o căutătură ce împroşca greaţă – de bolnav, să zicem, după punga cu doctorii pe care o flutura în scârbă, mai să-i sară cutiile din ea – şi s-a postat la semafor. Mulat din cap până în picioare – vă scutim de detaliile menite să vă întoarcă stomacul pe dos -, costumat cu o jacheţică de piele, pe care abia a putut-o încheia, cu buzunare larg căscate din cauza rotunjimilor „animalului” înghesuit violent în ea, blugi skinny şi galoşi lucioşi traşi peste piciorul gol, fără şosete, deşi, în acea dimineaţă, lumea a răzuit bruma de pe parbrizul maşinilor. Când s-a făcut verde
la semafor, insul a traversat fluturând neglijent, după cum am spus, punga cu medicamente. La un moment dat, în dreptul curţii în care sunt trase maşinile Brutăriei „Fulgerul”, îi sare ori din pungă, ori din buzunarul larg deschis, la cât de întinsă era biata hăinuţă pe burta cetăţeanului, un pachet de ţigări nedesfăcut. Cea care era în spatele lui a avut o reţinere să-l ridice şi să alerge după păgubit, gândindu-se că cine ştie ce şi-o imagina unul din „fauna” asta. Că i l-a tras din buzunar! Şi-apoi pierduse „moarte la pachet”, nu ceva de valoare ori indispensabil. Totuşi, când a ajuns în dreptul lui, pe când acesta trăgea portiera limuzinei, s-a gândit să fie un cetăţean ca la manual şi i-a spus că i-au căzut ţigările. Mare greşeală! Teribil deranjat că a fost avertizat – taman el, care avea bani să-şi cumpere o plantaţie de tutun -, cu un sictir parcă mai profund pe figura-i hâdă, fumătorul a coborât după pachetul aflat la câţiva metri distanţă. Nici vorbă de mulţumesc sau vreo onomatopee din care să reiasă o minimă recunoştinţă.
Musceleanul de pe bulevard