Aleşii i-au răsplătit lui Oprea serviciul de figuraţie pe lângă preşedintele Iohannis
După un an în care nu i s-a mai permis să se înfiinţeze cu mâna întinsă la Consiliul Local, după bani pentru expoziţiile de copii ale lucrărilor unor artişti celebri, Rembrandt, în 2014, şi Salvador Dali, în 2015, directorul Muzeului Municipal nu putea să irosească 2016 fără să ridice o pretenţie suplimentară de la finanţatori. A avut unele şi în vară, printre puţinele pertinente de când conduce instituţia câmpulungeană, de obţinere de la bugetul local a unei părţi din suma necesară reparaţiilor la Mausoleul Mateiaş, lăsat să se degradeze din ignoranţa fără margini a autorităţilor locale. Reamintim că, sub presiunea vizitei la Câmpulung a preşedintelui Klaus Iohannis, pentru marcarea Centenarului Primului Război Mondial, Alexandru Oprea a beneficiat de 2 miliarde de lei vechi, în completarea celor 450 de milioane alocate de Ministerul Apărării Naţionale, în scopul pregătirii edificiului pentru manifestările comemorative organizate de musafiri, nu de gazde, incapabile să pună în scenă asemenea momente.
În mod normal, finanţarea lucrărilor de reabilitare a Mausoleului Mateiaş ar trebui să continue la anul, investiţia având, după calculele financiare ale managerului bucureştean, două faze de desfăşurare: prima şi cea mai consistentă, finalizată în septembrie 2016, în valoare de 286.754,30 lei, incluzând şi ajutorul ministerului, a doua, cu finalizare în martie 2017, în valoare de 133.662,26 lei. Când Legislativul i-a aprobat cei 200.000 de lei, Alexandru Oprea le expediase o ţidulă, prin care solicita 504.498,64 lei, este adevărat, punând la socoteală şi fondurile ministerului, şi etapa de intervenţii programate pentru la anul.
Nici faza I, se pare, n-ar fi costat cât şi-a propus, peste 2,8 miliarde de lei vechi. Întrebat la şedinţa Consiliului Local, de la sfârşitul lunii noiembrie, cât a cheltuit cu lucrările la Mausoleu, Oprea a comunicat cifrele care rezultau din adunarea sumelor avute la dispoziţie, 2,4 miliarde. Fără costul asfaltării, care a fost contribuţia ADP-ului, implicat în ameliorarea imaginii monumentului cu asfaltator profesionist, plătit, probabil, cu banii programaţi la începutul anului pentru altă lucrare.
Pe final de an, aleşii s-au gândit să-l răsplătească pe Oprea pentru serviciul de figuraţie pe lângă întâiul om al ţării, aprobându-i o cerere de înfiinţare a unui Centru de Informare Turistică în cadrul Muzeului Municipal Câmpulung. Şi nici n-aveau motive ca să i-o comenteze sau să i-o respingă atâta vreme cât centrul respectiv – aşa cum prevede hotărârea aprobată la sfârşitul lunii noiembrie 2016 – nu va fi finanţat din fonduri de la bugetul local şi nu va implica noi angajări.
Ghinea nu s-a mai văitat că trebuie să lucreze materialul lui Oprea într-o săptămână şi ceva
Hârtia lui Alexandru Oprea, cu propunerea de Centru de Informare Turistică, a ajuns la Primărie pe 17 noiembrie 2016 şi, 11 zile mai târziu, avea deja forma unui proiect de hotărâre inclus pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local din 28 noiembrie 2016. Asta pentru că au existat din start acordul şi susţinerea primarului Liviu Ţâroiu ca o idee prezentată lui cu o săptămână şi jumătate înaintea întrunirii ordinare a aleşilor municipali să fie lucrată cu prioritate, înaintea altora, şi transformată în material de şedinţă, numai bun de aprobat. În ciuda disperării strigate public de secretarul Nicolae Ghinea că el şi firava sa echipă de la Secretariatul Primăriei nu mai fac faţă mormanului de documentaţie care trebuie pregătită pentru întâlnirea lunară, în lipsa unui consilier juridic al Consiliului Local. Uite că cererea lui Oprea s-a putut strecura înaintea altora mai vechi, fără ca Ghinea să se vaite, de data aceasta, că a dat în greu din cauză că i s-a cerut să facă din această doleanţă un proiect de hotărâre într-un timp atât de scurt.
Urgenţa aprobării dorinţei directorului Muzeului înainte de trecerea în 2017 o reprezenta, în opinia primarului Liviu Ţâroiu, care a semnat expunerea de motive, document obligatoriu, ce explică şi susţine un proiect de hotărâre, contribuţia „la creşterea gradului de atractivitate turistică şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice în zona Muscel, realizarea de parteneriate la nivel local şi naţional, public şi privat, pentru creşterea fluxului de turişti, realizarea de materiale de publicitate şi promovare.”
Oprea a găsit cum să-şi varieze activitatea de la Muzeu
Iniţiativa lui Oprea aduce ca argumente ale necesităţii punerii ei în practică „Strategia de dezvoltare a judeţului Argeş”, care pune accent pe dezvoltarea turismului, şi dezamăgitorul proiect de promovare turistică, derulat de fostul primar liberal înaintea celui de reabilitare urbană a centrului istoric şi a Complexului „Kretzulescu”. Alt rateu, în valoare de 10 miliarde de lei vechi, prin care Câmpulungul a fost promovat cu o roabă de maculatură ajunsă în tomberoane, Zilele Municipiului, un aspirator de turişti din cătunele de rudari ale Muscelului, Festivalul Rock şi Festivalul de Satiră şi Umor. În argumentaţia anexată proiectului de hotărâre, eşecul promovării turistice, unde europenii au găsit destule „bube”, încât să sancţioneze Câmpulungul prin nereturnarea tuturor banilor consumaţi, este prezentat drept un succes.
“Municipiul Câmpulung a derulat, cu finanţare de la Uniunea Europeană, proiectul: “Promovarea activităţilor de marketing şi a produselor specifice Municipiului Câmpulung Muscel”. Valoarea totală eligibilă a proiectului a fost de 770.442,02 lei. În urma acestui proiect, Câmpulung şi-a dezvoltat propriul brand turistic, şi-a axat priorităţile de dezvoltare în urma acestuia. Câmpulung a fost primul oraş din România care a avut propriul COD al Patrimoniului local, cu intenţia evidentă de a conserva patrimoniul cultural şi turistic al oraşului, Cod care nu a fost pus în aplicare. Până în prezent, Câmpulung nu are un Centru de Informare Turistică (CIT). Pe tot culoarul Piteşti-Bran, nu există un Centru de Informare Turistică, cu excepţia Schitu Goleşti (închis). Potenţialul turistic al microregiunii Muscel este enorm, indiferent de tipul de turism (rural, balnear, montan, sportiv, cultural, religios, gastronomic, etc.)”
Materialul punctează şi dezavantajele lipsei unui Centru de Informare Turistică: „=turiştii ocazionali petrec foarte puţin timp în Câmpulung, din cauza lipsei de informaţii privind oportunităţile; =serviciile publice şi private conexe turismului au un aflux mic de clienţi şi dependent aproape exclusiv sezonier; =companiile turistice nu pot desfăşura proiecte anuale de anvergură decât dacă apelează punctual la fiecare obiectiv turistic; =turistul nu beneficiază de cele mai bune/avantajoase servicii, în lipsa informaţiilor de profil (cu şanse reduse de a reveni sau de a recomanda altora Câmpulungul); =agenţii privaţi din domeniul turismului trebuie să se promoveze exclusiv singuri, fără o strategie unitară şi fără sprijin din partea autorităţilor.”
Ce face CIT? Parteneriate, schimburi de experienţă, suveniruri, promoţii, degustări
Centrul de Informare Turistică va fi dat în funcţiune, conform planurilor din noiembrie, în termen de două luni de la decizia de înfiinţare a lui, iar, în decurs de şase luni, va fi promovat la nivel naţional. Ce presupune funcţionarea CIT: „elaborarea proiectului de înfiinţare a centrului; desemnarea Muzeului Municipal ca organizator al Centrului de Informare Turistică, prin modificarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare; desemnarea unei persoane responsabile pentru gestionarea CIT (prin reorganizare internă, recrutare, transfer); realizarea de parteneriate la nivel local, public şi privat, de elaborare de materiale informative, etc. (filme documentare, pliante, afişe, hărţi, etc.); realizarea de suveniruri, promoţii, degustări, etc.; dotări logistice suplimentare (info-kiosk, plasme, etc.); schimb de experienţă cu un CIT la nivel regional, pentru îmbunătăţirea serviciilor; realizarea de parteneriate la nivel naţional, public şi privat, pentru creşterea afluxului de turişti.”