De la 26%, scos de PNL la Câmpulung, la prezidenţialele din noiembrie 2014 şi la localele din iunie 2016, în mod curios, electoratul s-a înjumătăţit la recentul scrutin pentru Parlamentul României, la aceeaşi prezenţă la vot. La alegerile pentru primar şi Consiliul Local, ca să ne raportăm la cel mai recent eveniment electoral, prezenţa a fost 38,30%, în timp ce, duminică, au trecut pe la urne 38,29% dintre cetăţenii municipiului cu drept de vot. Şi-atunci, în condiţiile în care au votat aceiaşi oameni, ce-au păţit jumătate dintre susţinătorii PNL-ului, rămas cu 13 procente şi jumătate din scorul din vară? Imposibil de crezut că cineva care a votat PNL-ul cu doar şase luni în urmă a suferit un şoc atât de puternic încât să-şi schimbe gândirea la 180 de grade, alegând PSD-ul! Faţă de locale – comparăm cu localele, fiind „caldă” încă preferinţa concetăţenilor noştri – social-democraţii s-au umflat peste aşteptări şi pronosticuri. Cu 10 procente! Chiar mai multe, dacă luăm ca reper rezultatul PSD-ului la Consiliul Local. Aşadar, ne interesează partidul, nu candidatul său la cea mai importantă funcţie a Câmpulungului. 43% cu rotunjire, PSD la locale, 55%, PSD la parlamentare! Iar dacă raportăm victoria roşie la procentul lui Ţâroiu, tot avem o diferenţă de 10% între ce a putut omul partidului în iunie şi a putut partidul în decembrie. Iată, deci, cât de încântaţi sunt câmpulungenii de prestaţia administraţiei PSD-iste, încât i-au umflat performanţele precum gogoaşa „înfuriată” în untdelemnul fierbinte.
Dar tot este imposibil de crezut că diferenţa a fost livrată de votanţii care s-au îndepărtat de PNL. Înţelegem prin îndepărtare că omul, dezamăgit profund de cel/cei cărora le-a dat votul, fie nu mai participă la procesul electoral, fiindcă n-are altă variantă în care să investească încredere, fie manifestă interes tot pentru o formaţiune orientată către dreapta. Nicidecum să sară ca lăcusta dintr-un boschet într-altul, fără discernământ, fără principii, fără conştiinţă, doar de dragul de a face experimente, votând tabăra opusă. Să presupunem că opt procente din cele 26 văratice ale liberalilor s-au dus către Uniunea Salvaţi România. Asta pentru că, deşi abia a făcut ochi la Câmpulung, USR a cucerit cu ei 8% dintre alegătorii din târg. Dar tot rămân 5 procente risipite de foştii majoritari a căror putere s-a văzut fără Călin Andrei. Posibil să fi fost aspirate de PMP-ul lui Băsescu, a cărui ascensiune la Câmpulung, între iunie-decembrie, a însemnat trei procente şi jumătate. La locale, Mişcarea Populară a scos un 4% (tras în jos de scorul lui Hubert la funcţia de primar, 3 şi un pic, mult sub partid). Duminică, PMP a sărit de pe poziţia a şasea, în vară, pe a patra, la Camera Deputaţilor, şi pe a treia, la Senat. La Senat, acest partid cu un lider ponegrit în fel şi chip a convins 8% dintre câmpulungenii aşteptaţi la urne să aplice ştampila pe mărul verde-albastru.
Să zicem că a contribuit la acest supliment de capital electoral, manifestat prin voturile obţinute de PMP, alţi 3,5% pierduţi de PNL. Iar restul să fi fost absorbit de o altă noutate a acestor alegeri, cu poziţionare politică de dreapta, Alianţa Noastră România, cu o medie de 1,55%. Astfel, am descoperit unde s-ar regăsi cei 13% rataţi de PNL: la USR, PMP şi ANR, ale căror procente (în cazul PMP, punem la socoteală doar diferenţa obţinută la parlamentare faţă de locale), adunate, dau exact pierderea înregistrată de fosta forţă politică a municipiului.
La fel cum s-a întâmplat la alegerile locale, nici de data aceasta, liberalii n-au câştigat la nicio secţie de votare. La căminul de la Rotunda, lângă care îşi are domiciliul Călin Andrei, PSD a scos, la una dintre cele două secţii, de patru ori mai multe voturi decât PNL. La cealaltă, de şase ori mai multe. La Biblioteca Grui, unde votează actualul lider al partidului, PSD a luat de două ori şi jumătate mai mult decât PNL. În schimb, la Hidroelectrica, unde lucrează Bogdan David şi votează Liviu Ţâroiu, cafteala aplicată liberalilor s-a tradus în de cinci ori mai mulţi votanţi pentru sociali-democraţi.
Evident, nu este o consolare pentru liberali că au fost bătuţi mai puţin într-o parte decât în alta şi nu ştim cât de salvatoare va fi pentru vârful politicii câmpulungene, retezat până la nivelul unui muşuroi terciuit de bugetari şi pensionari, urmarea exemplului oferit de Iani Popa. După ce a aflat ce „brânză” a făcut partidul în judeţ, preşedintele PNL Argeş a decis să-şi dea demisia, gest care se vrea a fi unul onorabil. Dacă era, într-adevăr, un om cu onoare, nu accepta funcţia de senator obţinută prin mila redistribuirii, nicidecum prin puterea rezultatului PNL-ului în judeţ, mai jenant decât cel de la Câmpulung. Pentru că n-o merită, judecând după nivelul mediocru la care l-a adus pe principalul contracandidat al PSD-ului.
Faţă de judeţ, unde PNL, cu mari chinuri, a trecut de 12%, Câmpulungul a reuşit „performanţa” unui 13,64%, care îl menţine deocamdată pe liderul organizaţiei în funcţie. Nu pentru multă vreme, căci, şi în municipiu, schimbarea de conducere a formaţiunii era gândită, pregătită şi acceptată de actualul preşedinte, Bogdan David, dinaintea acestor alegeri cu verdict deloc surprinzător. Imediat după eşecul de răsunet din vară, ziarul nostru a lansat o ipoteză, pe care acum, la şase luni distanţă, o auzim pe toate posturile tv: că PNL va avea soarta PNŢCD. În municipiu, au arătat, la locale, că scenariul tinde să capete acest nedorit contur, căci vorbim despre un partid istoric, cu tradiţie. Ce-şi propun liberalii la nivel naţional, o conducere capabilă să oprească prăbuşirea partidului, este valabil şi la nivel local. Problema este: cine va fi capabilul? Probabil, Brătianu întors din lumea de dincolo, căci altfel nu vedem cum poate fi stopată alunecarea PNL-ului din prezent în istorie.