10.7 C
Campulung Muscel
26/05/2024

„Umblătoarea” electorală

Declaraţia primului trimestru al lui 2016 îi aparţine viceprimarului „full options”, pus în faţa unei cumpene profesionale. O încercare căreia, în ciuda experienţei de lider acumulate şi la stat, şi la privat, unde a condus – şi conduce încă – zeci de mii de oameni (punând la socoteală toată populaţia Câmpulungului, nu numai angajaţii de la ARO, Iatsa Dacia şi Montana MG), nu ştie cum îi va face faţă. O doamnă „telespectatoare” îi cere, prin mesagerul Ionică Udrea, să deschidă WC-ul din Grădina Publică. Asta da provocare pentru un primar de municipiu, scăpat de bătăile de cap cu investitorii, cu zecile de proiecte europene, cu parcurile industriale, cu infrastructură la nivel occidental, care macină agendele omologilor de la Piteşti ori Mioveni. La Câmpulung, piatra de încercare pentru politicianul care va câştiga cel mai consistent capital electoral, dacă rezolvă această doleanţă colectivă, este privata din parcul central, pe care cetăţenii au început să o folosească din momentul în care pereţii au fost suficient de înalţi încât să mascheze acţiunea din interior. Când „telespectatoarea”, pentru care a făcut pe purtătorul de cuvânt fostul PPDD-ist, fost UNPR-ist şi actual PAM-ist, a solicitat imperativ să se „boteze” oficial grupul sanitar – care este inaugurat şi folosit ca şi closetul din fundul grădinii – Ţâroiu a trebuit să dea un răspuns. Nu era cazul să piardă un vot, deşi pretenţia alegătoarei este peste puterile unui primar cu o vechime de numai un an, plus şase ca viceprimar. Şi-acum intervine declaraţia începutului de an şi a pre-campaniei electorale: în parcul pseudo-reabilitat cu peste 40 de miliarde (împărţind frăţeşte la două parcuri cele 81 de miliarde cerute înapoi de minister) va apărea un minunat WC ecologic! 

Mai boem de atât ce poate fi? Şi mai în acord cu purcoiul de lampadare care nu fac lumină nici cât să vadă pungaşii care au buzunărit o biată femeie lângă parc dacă merita efortul celor câtorva ciomege aplicate creştinei în moalele capului? Aşadar, realizarea cu care PSD intră în campania electorală, rezolvând urgenţele celor veniţi să se coacă la „microundele” din Grădina Publică, va fi splendida cuşetă albastră de plastic, sperăm, decorată cu cei trei trandafiri, ca să ştie electoratul pe cine să voteze. Deşi lui Ţâroiu era cât pe ce să-i scape printre degete treaba aducătoare de voturi, pasându-i-o colegului David, în ale cărui sarcini se află ADP-ul, gestionarul WC-urilor permanente ori temporare de pe cuprinsul municipiului. Cât despre „tronul” testat deja de beneficiari de când „restauratorii” ardeleni mozoleau gardul lui Berechet… câmpulungeni, ţineţi-vă câţiva ani de acum înainte, căci „suntem în litigiu”, anunţă Ţâroiu. Nu suntem siguri la care litigiu se referea vicele, la cel cu ministerul, la cel cu Grup Corint sau la cel cu liberalii (care se va sfârşi înaintea tuturor, după data de 5 iunie).   

Dacă tot se discuta de „norocul” care a dat peste ei, ca aleşi ai unei localităţi lipsite de un amărât de WC public funcţional, Dan Şipoteanu şi-a amintit că sunt unii care nici măcar nu mai ajung la construcţia lăsată de izbelişte, dar de folos chiar fără apă şi curent electric. Ies din casă – din casa Primăriei, aflată peste gard – şi vin în parcul care le serveşte şi de toaletă, şi de living, când savurează cafeaua şi ţigara, şi de terasă, şi de orice. Încă n-au ajuns să doarmă pe băncile care au supravieţuit unei ierni, dar pe temperaturile nocturne ale lui Cuptor, dormitorul este asigurat. Alocuţiunea lui „Şarpe”, care a pledat pentru alungarea pişăcioşilor de lângă monumentul batjocorit, în numele unei reabilitări urbane sfâşietoare, dacă ne gândim la consecinţe, şi vizuale, şi materiale, a reprezentat a doua poziţie în acord cu actuala situaţie a Câmpulungului, într-o şedinţă în care s-a discutat masiv despre ce, unde, când şi cum îl scapă pe contribuabil.        

A treia, tot despre nevoile primare ale cetăţeanului, de data aceasta orientat politic, au furnizat-o nişte doamne, introduse în faţa aleşilor tot de Ionică, la care am descoperit de curând talente de animator al secţiunii „diverse” a întrunirilor lunare. Călător pe cărările politicii locale, patronul terasei populare pentru Argeş şi Muscel a venit însoţit de trei dudui, bunică, mamă şi fiică, locatare într-un imobil al Primăriei, vecine cu PNŢCD. „Mijlocia” l-a pârât pe ţărănistul şef că s-a pretat la distrugeri în dezacord cu doctrina pentru care înaintaşii săi iluştri au înfundat puşcăria. Una dintre „victimele” prezidentului mai mult „ţăran” decât „ţărănist”, după cum l-a descris petenta, a reclamat că, în 22 de ani, de când stă în hruba Primăriei, nu i-a făcut nimeni probleme. Însă, de când a fost adus din lumea de dincolo PNŢCD-ul, „domnul preşedinte” i-a tăiat ţeava de scurgere de la baie, i-a tăiat şi nişte grinzi ale tavanului şi, în plus, a „decorat” bătătura cu spurcăciunea de WC ecologic, utilizat aşa cum este utilizat. Fără apă, fără canalizare, vidanjat. Cum a intrat reclamaţia în Primărie, David, căruia Ţâroiu i-a predat însărcinarea de şef al latrinelor din târg, a şi trimis o comisie de constatare a locului faptei, care s-a întors de pe teren cu fotoreportajul dispus de vice. Rezolvarea chestiunii urât mirositoare… după alegeri, când PNŢCD îşi va relua somnul de veci. La aşa Consiliu, aşa teme de dezbatere! Apropo, de când a dat căldura, „fabrica de ciocolată” a redevenit moartea nărilor. La Apa Sărată, până şi cireşii înfloriţi miros a dejecţii.

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!