Şapte primari de comune au avut ocazia să se descarce în faţa prefectului, la cele două opriri ale caravanei în zona de Nord a judeţului, care îl va coopta la următoarele întâlniri şi pe preşedintele Consiliului Judeţean, Dan Manu. Până acum, s-a realizat o trecere în revistă a greutăţilor ridicate de comunităţile etnice din Valea Mare Pravăţ, Dragoslavele, Stoeneşti, Cetăţeni, Bughea de Jos, Bughea de Sus şi Lereşti. Convocările s-au făcut pentru câte patru primari per şedinţă, pentru ca – motiva prefectul Cristian Soare – discuţiile chiar să fie eficiente, iar edilii să se poată exprima pe larg în privinţa a ceea ce este de pus la punct în cătunele care funcţionează după legi proprii, de multe ori, înfrângând legea ţării, valabilă pentru toată lumea. La Bughea de Jos, sătenii au optat, la alegerile din 5 iunie 2016, pentru un independent, secretarul Dorel Tănăsescu, se pare, mult mai bine văzut la nivelul localităţii decât viceprimarul cu aspiraţii de primar. După două mandate, în care nu s-au produs schimbările dorite de bugheni, electoratul a dat jos PNL-ul şi pe cel aflat deja la conducerea localităţii, în postura de viceprimar, primarul nemaicandidând. Aşa că secretarul devenit primar, impropriu spus, a trecut la treabă, pentru că treabă face de 42 de ani la Primărie, reuşind ca, în două luni, să ajungă cu reţeaua de apă la Valea Măcelarului. Geografic vorbind, sătucul are o poziţie care a descurajat investiţiile în materie de utilităţi, însă ce părea imposibil de realizat tinde să rămână de domeniul trecutului.
90% din cele 230 de gospodării din Valea Măcelarului sunt branşate la reţeaua electrică individual
Cum primarii au fost invitaţi la discuţii ca să-şi spună păsurile, cei trei colegi găzduiţi de edilul Câmpulungului, Liviu Ţâroiu, au venit cu discursul pregătit. La Bughea de Jos, de pildă, problemele altora sunt şi ale comunităţii de romi de pe teritoriul localităţii, concentrată la Valea Măcelarului, către care accesul nu se putea realiza decât cu un vehicul de teren. Acum, vieţuitorii din cătunul afundat într-o vale, la „marginea lumii”, au şi drum, lărgit şi pietruit, au şi curent electric, cu excepţia câtorva familii, au şi cablu tv şi, în curând, vor avea şi apă.
Dorel Tănăsescu, fost secretar şi actual primar la Bughea de Jos, a ajuns la concluzia că realizarea obiectivelor propuse pentru minoritatea care a constituit motivul deplasărilor delegaţiei prefectului în judeţ este influenţată de: factorii de conducere de la nivelul fiecărei comunităţi, forma geografică a comunităţii şi, nu în ultimul timp, de comunicare, în lipsa căreia nu se poate ajunge la ceea ce-şi propune fiecare. „Am avut ocazia să constat că au fost factori de conducere, care au prezentat mai puţin interes pentru problemele comunităţii, şi normal că lucrurile au luat-o într-un sens greşit. Dacă noi, cei care suntem în fruntea comunităţii, ne implicăm mai mult şi aplicăm legea aşa cum trebuie, atunci şi rezultatele vor fi pe măsura eforturilor depuse.”, şi-a început acesta mesajul.
Apoi a analizat separat împrejurările care au contribuit la realizarea obiectivelor propuse de autorităţi sau, dimpotrivă, au împiedicat punerea lor în practică. Prima cauză menţionată de Dorel Tănăsescu: forma geografică. „Comunitatea de romi de la Bughea de Jos este la o distanţă de trei kilometri, aruncată pe Râul Bughea, unde s-au stabilit. Normal, ca să întreţii un drum de ţară, la o distanţă de trei kilometri, permanent, cu şanţuri, cu aşternut de balast, până la aşternut de covor asfaltic… După aceea, reţea electrică, reţea de apă, reţea de cablu tv şi alte utilităţi… este foarte greu. Însă, cu toate aceste neajunsuri, am ajuns astăzi să spunem că 90% dintre cele 230 de gospodării de romi sunt branşate la reţeaua electrică individual. Mai avem câteva. De câte ori au cerut sprijinul, i-am ajutat. Am ajuns să-i branşăm la reţeaua electrică. Am eliminat astfel furtul de curent şi toate celelalte fapte sancţionate de legea contravenţională şi penală.”, a continuat acesta.
Alimentarea cu apă, în faza de branşare a gospodăriilor
Următoarea utilitate bifată pe agenda Primăriei este reţeaua de apă potabilă, care a ajuns până în cătunul de etnici, aflându-se în faza de branşare a gospodăriilor. „Aş vrea să port o discuţie cu conducerea Edilului, nu ştiu ce posibilităţi pot fi, dacă există o soluţie şi dacă cineva poate să ne ajute. Cred că şi Consiliul Local Câmpulung poate să ne ajute ca aceste familii defavorizate să beneficieze de o reducere la branşare. Ştiu că sunt tarife destul de mari. Nu ştiu ce soluţie să găsim şi atunci, branşându-se individual la reţeaua centralizată de apă potabilă a comunei, eliminăm şi furturile, şi risipa, şi multe alte disfuncţionalităţi.”, a închis primarul gura liderilor etniei, care au reclamat că bieţii locuitori beau apă din gârlă de când se ştiu. Cât timp vor bea apă livrată de Edilul rămâne de văzut, având exemplul cătunului Pojorâta, ai cărui locuitori au fost daţi masiv în judecată pentru neplata consumului. Aşadar, nu branşarea este singura problemă, va fi sigur şi achitarea facturilor lunare.
I-a cerut preşedintelui CJ 200 de milioane pentru WC-ul şcolii
O problemă de strictă urgenţă este reabilitarea grupului sanitar al Şcolii Primare Valea Măcelarului. „N-avem fonduri. Astăzi (n.r. 2 august 2016), am făcut o adresă către Consiliul Judeţean. Am purtat o discuţie şi cu domnul preşedinte Manu, joia trecută, când am fost la Colegiul Prefectural, să vedem ce posibilităţi sunt. N-am cerut o sumă foarte mare, 20.000 de lei, 200 de milioane de lei vechi. Construcţia trebuie făcută de la zero, pentru că n-avem spaţiu, iar numărul de elevi este în creştere.”, a adăugat Dorel Tănăsescu.
“La Bughea de Jos, dacă nu frecventează cursurile, normal că nu vor fi trecuţi clasa”
Primarul a avut un răspuns pentru Marian Neagoe, preşedintele Partidei Romilor în zona Muscel, care a reclamat o diferenţă izbitoare între ceea ce se întâmplă la Bughea de Sus şi Bughea de Jos, în privinţa parcurgerii învăţământului de 12 clase de către elevii minoritari. Diferenţă care este, clar, în defavoarea comunei conduse de Dorel Tănăsescu. „Dacă de la Bughea de Sus vin şase-şapte, anual, la licee, din păcate, la Bughea de Jos, doar unul are zece clase, Cornea. Mai sunt doi-trei cu opt clase. La Măcelaru, au abandonat toţi de la clasa a şasea, a şaptea, a opta.”, era reproşul ce-l viza pe conducătorul proaspăt ales, a cărui misiune este, în opinia liderilor etniei, să-i facă pe copii să se ţină de şcoală. Ca să-şi argumenteze afirmaţia, Neagoe a adus cu el, la şedinţa de la Câmpulung, două absolvente de facultate provenite de la Bughea de Sus. Şi tot de la Bughea de Sus sunt doi tineri înscrişi în prezent la masterat.
Intervenţia acestuia n-a rămas fără replică din partea primarului: „Nu ne bucură faptul, dar depinde de politicile pe care le practică fiecare şcoală din comunitate. Pentru că sunt şcoli care lasă să treacă elevii de la o clasă la alta, pentru a-şi asigura numărul de cadre didactice, pentru a avea o promovabilitate mai mare, dar sunt şi şcoli precum Bughea de Jos, unde, dacă nu frecventează cursurile, normal că nu vor fi trecuţi clasa. Atunci, este firesc că nu s-au reuşit nişte rezultate deosebite la învăţătură. Însă, având în vedere rezultatele obţinute de elevii din comunitate, la examenele de la sfârşit de an, la absolvirea de licee şi facultăţi, avem o promovabilitate foarte bună.”
Titluri de proprietate pe baza actelor din arhiva Primăriei
Dorel Tănăsescu mai spunea că se află în prag de implementare Măsura 4.1, un program susţinut din fonduri nerambursabile, pentru familii defavorizate. „Dacă trecem pragul şi suntem eligibili, putem să accesăm o sumă cu care să-i sprijinim. Avem o problemă cu titlurile de proprietate, suntem în faza de întocmire a noului Plan Urbanistic General. Am stabilit ca, odată cu întocmirea P.U.G.-ului, să întocmim şi un Plan Urbanistic Zonal în zona comunităţii de romi. Individual să putem merge pe uzucapiune, pentru că nu avem altă soluţie. În baza Registrului Agricol şi a documentelor din arhiva Primăriei, să le întocmim titluri de proprietate şi să-i facem mai responsabili. Chiar dacă ne cramponăm puţin cu Legea 50 (n.r. autorizarea executării lucrărilor de construcţii), trebuie să mergem într-un ritm mai lent, nu să aplicăm legea aşa cum o aplicăm la un cetăţean de bună credinţă.”, a încheiat acesta lista chestiunilor punctuale în privinţa cărora are de lucrat.
Întâlnire la rudari, cel puţin o dată pe lună: primar, poliţist, medic, directorul şcolii
Ultimul factor atins în partea de început a discursului său, care influenţează realizarea sau nerealizarea dezideratelor Primăriei, îl constituie comunicarea. Dacă nu există comunicare, nu există rezultate, susţine primarul Dorel Tănăsescu. Comunicarea între conducere şi cetăţean, dar şi comunicarea între factorii de conducere. Din acest motiv, primarul a stabilit ca, împreună cu organul local de Poliţie, cu directorul Şcolii Gimnaziale Bughea de Jos, cu medicul de familie de la dispensar, măcar o dată la o lună, să se întâlnească în comunitatea de romi. „Să le explicăm orice situaţie neplăcută şi, în acelaşi timp, să aflăm ce probleme ridică aceştia. Nu ne angajăm ca să zicem că ne angajăm, dar cred că vom obţine nişte rezultate mai bune faţă de anii anteriori.”, a conchis primarul, care crede că, prin depunerea unui efort susţinut, rudarii de la Valea Măcelarului vor fi integraţi într-un final.