Comportament halucinant al elevilor proveniţi din cătunul de rudari de la Valea Cetăţuii şi al părinţilor acestora faţă de profesori
După şedinţa convocată de prefect, la sfârşitul săptămânii trecute, la Valea Mare Pravăţ, unde s-a consumat prima oprire a „caravanei” puse în mişcare, în teritoriu, ca efect al incidentelor de la Berevoeşti, directoarea Şcolii Cetăţeni a coborât scările de la etajul Primăriei cu lacrimi în ochi, după ce a fost înfruntată în faţa şefului judeţului, că ar fi responsabilă de analfabeţii „livraţi” de comună. Voalat şi mai puţin voalat, liderul romilor a acuzat-o şi pe ea, şi pe alţi manageri de şcoli, ai căror elevi etnici nu urmează liceul, că stoparea pregătirii adolescenţilor are la bază dezinteresul cadrelor didactice de a-i determina să susţină Testele Naţionale. Cum nu dau examenul, care echivalează cu admiterea de altădată la liceu, se opresc la opt clase. Însă nici acelea parcurse cum trebuie, de vreme ce nu ştiu să scrie şi să citească. De partea cealaltă, directoarea Sanda Vlăsceanu s-a apărat public că eforturile sale şi ale colegilor de la Şcoala Cetăţeni sunt răsplătite cu jigniri şi umilinţe, dar n-a vrut să detalieze comportamentul unei minorităţi veşnic cauzatoare de necazuri. La plecare, însă, în timp ce se îndrepta spre ieşirea din Primărie, printre lacrimi, ne-a spus în ce hal li se adresează profesorilor de la Cetăţeni atât elevii, cât şi părinţii acestora, cu înjurături şi ocări grele, lucru de care nu ne îndoim că se întâmplă. Cât despre exemplele date de Marian Neagoe, cel care a provocat supărarea directoarei, de unul-doi copii per cătun de romi, care intră la liceu şi facultate, unde au locurile asigurate… sunt departe de a fi considerate o realizare.
Directorii de şcoli, învinovăţiţi că fabrică analfabeţi pe bandă
arţial, preşedintele Partidei Romilor în zona Muscel are dreptate în chestiunea analfabeţilor, care îi solicită prezenţa, zilnic, cu orele, la instituţiile care eliberează diverse adeverinţe, acte de identitate chiar, întrucât cei pe care îi reprezintă nu sunt în stare să scrie o cerere. La Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă, de exemplu, beneficiarilor de ajutor social li se cere să completeze un formular. Din o sută de inşi, nu sunt doi care să ştie să bifeze testul cu pricina. Iar acest lucru se întâmplă în condiţiile în care foarte mulţi au absolvit opt clase. „Dacă un strungar de la Mioveni greşeşte zece piese, francezul îi spune „pa”. Ce producem noi acum în învăţământ?”, a încercat Marian Neagoe să dirijeze vina pentru neştiinţa de carte a romilor către cadrele didactice, care nu s-ar ocupa de pregătirea lor, de aici fenomenul analfabetismului la cote ridicate.
„Eu am zis întotdeauna că, în principal, este vina părinţilor: prin condiţiile pe care le creează, modul cum supraveghează, dacă se interesează sau nu la şcoală de copil, dacă pot să le dea un exemplu. Tatăl nu poate, căci este analfabet. Atunci, de ce merge la şcoală?”, a continuat Neagoe, care i-a cerut prefectului să le solicite directorilor de şcoli un raport, prin care să explice de ce nu-i înscriu pe elevi la examenul de Capacitate. „Ştiţi de ce?, a dat acesta singur răspunsul. S-a găsit un subterfugiu: merg la profesională. Şi eu i-am încurajat să meargă la profesională, fiindcă este nevoie de meseriaşi şi n-are rost ca părinţii să cheltuiască o grămadă de bani cu ei şi să nu ia Bacalaureatul.”
Liderul romilor musceleni a povestit despre întâlnirea cu directorul Colegiului Tehnic, Adriana Nedelcu, de la care a aflat că s-a creat o clasă de profesională şi din 28 de cursanţi, după primele două săptămâni, au rămas 14. Apoi a realizat un tur al localităţilor din Muscel, ca să-i prezinte lui Cristian Soare situaţia elevilor etnici, care continuă pregătirea după absolvirea şcolii generale. Concluzia pe care şi-o poate forma fiecare lecturând aceste rânduri este că lucrurile stau dezastruos în toate comunele, nu numai la Cetăţeni, unde, susţine Marian Neagoe, niciun copil n-a terminat liceul. La Valea Mare, se prezintă ceva mai bine, datorită directorului, care, an de an, furnizează „materia primă” pentru o clasă de profesională. În rest, se aplică principiul „cu o floare nu se face primăvară”, chiar dacă pentru Neagoe admiterea unui copil-doi dintr-o localitate la liceu este un succes.
„La Vlădeşti, o fată a terminat „Zinca Golescu”, cu 9,75, şi s-a înscris la Academia de Poliţie. De la Aninoasa vin câte unul-doi (n.r. la liceu). De la Berevoeşti, niciunul. Am descoperit eu acolo o fetiţă, care a intrat la liceu. La Bughea de Sus, anual, sunt şase, şapte, opt, care se înscriu la Pedagogic, Sportiv sau Chimic. La Lereşti, cu chiu, cu vai, se duce Pascu şi-i aleargă şi abia vin doi inşi cu media 5. 4 şi ceva a avut unul pe care l-am băgat la liceu. Am zis să-i băgăm la liceu, să-i avem acolo, ca măcar prin puterea exemplului să le dea un imbold celorlalţi. La Dragoslavele, de la Florin Prundaru, care a făcut liceul şi mai are un an şi termină facultatea, niciunul n-are 12 clase! La Stoeneşti, o fată, a lui Coşcodaru, oameni foarte modeşti, a susţinut licenţa. Sora ei a intrat, anul trecut, la facultate, la Matematici. A luat nota 10 la Bacalaureat, la Matematică. Tot la Stoeneşti, unui băiat i-am dat recomandare pentru Academia de Poliţie. Coborând la Cetăţeni… o fată a făcut Pedagogicul, acum patru-cinci ani.”, este statistica de plâns prezentată de liderul romilor, care, cu câteva excepţii pozitive, nu poate şterge o realitate crudă, pentru care nu sunt de învinovăţit directorii de şcoli. Rudarilor, căci ei sunt majoritari în Muscel, nu le place cartea, după cum nu le place munca.
Însă acesta insistă că responsabili de scoaterea pe bandă rulantă de analfabeţi şi semianalfabeţi sunt managerii unităţilor de învăţământ. „Să nu le spui să se înscrie la Capacitate?! Eşti director, nu eşti capabil, să vină alţii! Acolo este obiectul muncii lor, în comunitatea de romi. La Nămăeşti, sunt 100% romi, la Cetăţeni, aproape 100% romi, la Bughea, 100% romi. Dacă din comunitatea de romi îmi câştig pâinica, să scot şi eu ceva din ei!”, a reclamat acesta.
Sanda Vlăsceanu, directorul Şcolii Cetăţeni: Regulamentele sunt pentru români şi pentru fraieri!”
Cum unitatea pe care o conduce a fost dată ca exemplu negativ, printre „fabricanţii” de analfabeţi, Sanda Vlăsceanu, profesor de Chimie, Fizică şi Educaţie Tehnologică şi director la Şcoala Cetăţeni, a simţit nevoia să apere reputaţia instituţiei şi a colectivului. În cei 38 de ani, de când activează în învăţământ, i-au trecut prin mână generaţii întregi de elevi. Unul dintre aceştia era prezent la şedinţă, comisarul Marius Şendroiu, adjunctul Poliţiei Câmpulung, pe care fosta lui profesoară l-a felicitat pentru traseul profesional deosebit. În ultimul an şcolar, la Cetăţeni, din cei 415 elevi, 273 au fost de etnie romă. Aşadar, procentul este undeva la 65%, în niciun caz 100%, l-a contrazis directoarea pe Neagoe. „Noi, care stăm acolo, zi de zi, cunoaştem cu adevărat problemele. Nu anumite persoane care ies pe post şi spun: vai, ce s-a întâmplat! Chiar trebuie să răspunzi pentru ceea ce spui şi ceea ce faci. Vă invit la Cetăţeni să luăm lucrurile punctual. Din 26 de elevi de etnie romă, cinci nu au promovat, 12 sunt înscrişi la şcoala profesională. Doar şapte au rămas pe dinafară, nici vorbă de ce afirmă unii domni. Avem o relaţie extraordinar de bună cu mediatorul şcolar (n.r. Florin Tinca, prezent şi el la discuţii), care ne ajută foarte mult. Nu ştim ce ne-am face fără el. La fel, domnul expert pe problemele romilor. Domnul (n.r. Marian Neagoe) se face că nu-i cunoaşte. Cum să nu-i cunoască? Ei au o activitate extraordinară. Noi, toţi ai şcolii, muncim foarte mult, în plus, pentru aceşti elevi şi părinţii lor, în afara domeniului strict educaţional. Vă dau un exemplu: la orice oră, le stăm la dispoziţie. Le tragem la xerox, că nu merge xerox-ul la Primărie. „Ajutaţi-ne cu o scrisoare, cu un fax, cu un telefon!” Nu facem paradă şi nu ne lăudăm, dar fiecare dintre noi ajutăm cum putem. O dirigintă îi dă bani să se tundă, alta îl hrăneşte, alta ajută cu hăinuţe. Noi avem copiii mari, ne rămân lucruşoare. Ajutăm cât putem. Mai ales diriginţii sunt ca al doilea părinte. Pe unul mai nevoiaş îl stimulează cum poate. Dar ceea ce mi se întâmplă în şcoală în ultimul an sau chiar de doi ani încoace este inadmisibil. Suntem jigniţi, umiliţi, batjocoriţi în ultimul hal! Să spunem lucrurilor pe nume. Ei nu înţeleg că şcoala funcţionează după legi, norme şi regulamente. Şcoala este pentru toată lumea şi toţi trebuie să ne respectăm. Regulamentele sunt pentru români şi pentru fraieri!”, a ripostat directoarea Şcolii Cetăţeni.
Managerul şcolii: “Sunt foarte mulţi români cu situaţii dificile. Dar parcă nu fac atâta caz”
Aceasta a dat alt exemplu: întrucât locuieşte la cinci minute distanţă de locul de muncă, dimineaţa, la şapte, se trezeşte cu câte unul la poartă că are nevoie de adeverinţă de la şcoală, fiindcă el trebuie să ajungă la Forţele de Muncă. „Totdeauna, am înţeles şi am fost toleranţi. Poate că ar trebui să spunem „Stop!” toleranţei faţă de ei, ca să înţeleagă că şcoala este pentru toţi, să convieţuim şi să colaborăm. De când sunt eu directoare, domnul (n.r. Marian Neagoe) n-a fost în şcoală decât o singură dată, pe o poziţie de forţă, să ne prezentăm la Festivalul „Steluţele Rome Muscelene”. Foarte bine, colaborăm. Dar şcoala nu este subordonată Partidei Romilor. Şcoala este pentru toţi!”, l-a pus la punct aceasta pe preşedintele romilor.
Spre deosebire de liderul etniei, care n-a călcat în şcoală, o prezenţă constantă, a continuat prof.Sanda Vlăsceanu, este inspectorul teritorial Dragoş Vrânceanu, care vine foarte des în zona Cetăţeni – Stoeneşti – Dragoslavele, de care răspunde. Şi nu vine de formă, căci intră în clase, discută cu personalul şi vede care sunt problemele. Săptămâna trecută, – a prezentat directoarea alt exemplu de bunăvoinţă faţă de romi, manifestată tocmai pentru că sunt amărâţi – a trebuit înaintată către Inspectoratul Şcolar situaţia absenţelor în semestrul II al anului trecut, pentru cei care primesc alocaţie de sprijin. „La zece absenţe nemotivate într-un semestru, această alocaţie se taie. Semestrul II a început la 15 februarie şi s-a terminat la 24 iunie. Zece absenţe nemotivate se fac în două zile de curs. Toţi au lipsit mai mult de atât. Am avut 163 pe tabelul trimis miercuri (n.r. 27 iulie 2016) la Inspectorat. Niciunul nu-şi va pierde această alocaţie de sprijin, pentru că au opt-nouă absenţe.” Şi au sub zece absenţe, tocmai ca să nu rămână fără ajutorul financiar.
„Noi suntem foarte înţelegători, când vin şi spun: „Astăzi e bolnav, aduc mâine scutire”, „n-a avut cu ce se încălţa” ori „s-a dus şi el la muncă.” Înţelegem perfect situaţia lor materială, care este aşa cum este, precară. Ce spunea şi domnul primar (n.r. Paul Marin), sunt foarte mulţi români cu situaţii dificile. Dar parcă nu fac atâta caz şi-i înţelegem pe toţi. Este aici mediatorul şcolar şi poate să vă confirme că, de câte ori vine în şcoală, îl întreb: „Florine, ce facem? Veşnic sunt probleme.” „Imediat le remediem.” De multe ori, din ce le punem la punct, din ce se strică mai repede. La Cetăţeni, şcolile arată foarte bine, căci nu lăsăm lucrurile să se degradeze. Muncim, muncim şi muncim.”, a încheiat directoarea Sanda Vlăsceanu, care, la ieşirea din sală, nu şi-a mai putut stăpâni lacrimile.