Primarul de la Bughea de Jos i-a reclamat prefectului incorectitudinea acordării pe viaţă a ajutoarelor sociale
Deşi complet depăşiţi, cel puţin din punct de vedere numeric, de realitatea dură, primitivă, penală chiar din comunităţile de rudari muscelene, poliţiştii au plecat cu reproşuri de la cele două dezbateri ţinute de prefect în teritoriu, prima, vineri, 29 iulie, la Valea Mare, cea de-a doua, marţi, 2 august, la Câmpulung. La prima şedinţă, primarul de la Stoeneşti, „pricopsit” cu un cătun tulburat încă de urmările celor trei crime, a reclamat că Poliţia nu funcţionează cum trebuie la nivelul unei comune. La Postul de Poliţie Stoeneşti, subordonat Secţiei de Poliţie Rurală Rucăr, îşi desfăşoară activitatea un singur poliţist, dar nu în regim de permanenţă, cum şi-ar dori Ion Paul Marin. În replică, şeful Poliţiei Municipale, comisarul şef Gheorghe Ciolan, l-a informat pe prefect, la a doua întâlnire, cea de la Câmpulung, că Postul de Poliţie Stoeneşti numără trei angajaţi, însă doi sunt la dispoziţia secţiei, ca să asigure intervenţia la evenimente. „Dar unul este permanent la post, altfel nu putem.”, a precizat acesta. Delegaţia condusă de prefectul Cristian Soare, din care au făcut parte Ionel Voica, secretarul Judeţului Argeş, Adrian Macovei, şeful Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş, s-a întâlnit marţi cu primarii Liviu Ţâroiu, Dorel Tănăsescu, de la Bughea de Jos, Nicolae Tarbă, de la Bughea de Sus, şi Marian Toader, de la Lereşti. Din localităţile respective au participat la discuţii liderii romilor, persoanele angajate ca mediatori, directorii şcolilor, cărora li s-au alăturat Paul Petrescu, şeful A.L.O.F.M. Câmpulung, şi inspectori şcolari.
Tot mai mulţi copii şi adolescenţi infractori
Subiectul abordat în cele mai multe dintre opiniile exprimate public l-a constituit nevoia de o mai mare implicare a Poliţiei în viaţa aşezărilor etnice, unde furturile de lemne, scandalurile, infracţionalitatea, în general, sunt regulile după care îşi duc existenţa marea parte a membrilor. Mai cu seamă de când, vorba lui Marian Neagoe, preşedintele Partidei Romilor în Muscel, având un ban făcut în străinătate, consumă şi mai mult alcool. Plus că, urcându-li-se la cap că sunt şmecheri, nu-l mai ştiu de frică nici pe primar. Dar, dacă l-ar vedea mai des patrulând pe poliţist, i-ar mai scădea elanul de a-şi face singur dreptate cu toporul aplicat în capul celui cu care se află în conflict. „Cu domnul chestor Ispir – a intervenit prefectul – am ajuns să ne vedem zilnic. Au fost şi probleme, dar cu domnia sa chiar colaborez foarte bine. În mod special, vreau să spun că este un profesionist. Sunt probleme care, categoric, trebuie rezolvate, mai ales pe zona aceasta, de a se face simţită prezenţa poliţiştilor în mijlocul comunităţii. Domnilor comandanţi – li s-a adresat prefectul comisarului Marius Şendroiu, adjunctul Poliţiei Câmpulung, şi comisarului şef Alin Ciobanu, şeful Secţiei de Poliţie Rurală Valea Mare Pravăţ – trebuie să fiţi de acord cu mine. Să se vadă uniforma de poliţist, de jandarm, pentru că impune acel respect.”
La şedinţa de la Câmpulung, Neagoe a detaliat ideea începută cu câteva zile înainte la Valea Mare. „Din păcate, la noi, principalul fenomen – şi domnul comandant poate confirma – este creşterea infracţionalităţii infantile şi juvenile. Cele mai multe dosare le avem cu copiii de romi. Patru, cinci, şase, şapte cazuri le avem pe rol acum. Din păcate, sunt în instanţă şi trei-patru copii vor pleca în centrul de la Rucăr.”, a punctat acesta chestiunea infracţionalităţii în creştere în rândul copiilor sub 15 ani. „Certurile sunt inevitabile, dar la noi nu s-a ajuns încă la crime, jafuri armate, bande, hoţi, droguri.”, a prezentat Neagoe partea plină a paharului în ceea ce-i priveşte pe minoritarii de la Câmpulung, nu de la ţară.
Viorel Pascu, reprezentantul acestei minorităţi la nivel de Legislativ, la Lereşti, i-a cerut prefectului să „reînvie” Posturile de Poliţie de altădată. „Pentru că lucrătorii Posturilor de Poliţie erau acolo, cunoşteau fiecare individ în parte, cunoşteau persoanele cu potenţial infracţional, stăteau de vorbă cu ele. Poliţistul nu trebuie perceput ca un zbir. Poliţistul să fie perceput de comunitate ca un prieten. Poliţistul să poată sta, în timpul liber, la o cafea, de ce nu, la o bere.”, a împins Pascu sugestiile într-o direcţie care a produs zâmbete pe feţele celor de la prezidiul adunării.
Primarul Nicolae Tarbă: „Niciodată n-o să ajungem să recuperăm amenzile cu muncă în folosul comunităţii, la câte probleme de furturi de masă lemnoasă sunt!”
Pe aceeaşi linie, primarul de la Bughea de Sus, Nicolae Tarbă, a abordat o problemă comună a localităţilor Bughea de Sus, Bughea de Jos, Valea Mare şi Lereşti. „Ca să facem insolvabilitatea, recuperarea amenzilor prin Ordonanţa 2, cu muncă în folosul comunităţii, ne trebuie zece ani pentru un an. Niciodată n-o să ajungem să recuperăm cu muncă în folosul comunităţii, la câte probleme de furturi de masă lemnoasă sunt! Până acum un an, cei de la Ocolul Silvic se ocupau ei. Acum le trimit toate pe capul nostru. Ne trebuie trei-patru salariaţi ca să facem numai aceste lucrări, dosare, după care trebuie să stai cu ei, câte unul-doi. Să fim serioşi că, de multe ori, organele de Poliţie ne iau de încredere pe noi, că stăm în spatele lor să facă acea muncă. Întâmpinăm o mare greutate pe segmentul respectiv şi trebuie găsită o altă soluţie. Dacă eu, când am venit primar, am vrut să şterg o dată problema respectivă, aveam în jur de 800.000 de lei, în momentul de faţă, fac în fiecare lună, în fiecare an, şi am, la finele anului, poate, un milion de lei. Se cunoaşte la nivel general că n-au din ce trăi şi aruncă toţi pe bietul, prăpăditul ăla de primar, care trebuie să le ştie pe toate şi, dacă nu le ştie, hai să-l mazilim! Adică hai să-l băgăm pe unde nu trebuie!”, a reclamat primarul de la Bughea de Sus.
Furtul de lemne este eterna problemă şi la Lereşti. „Ce-i pasă dacă mai ia 20 de milioane, dacă are amenzi de 350 de milioane? Totul pleacă de la lege. Noi n-am venit să ne plângem. Dar legile pot fi îmbunătăţite. Noi încercăm să le punem în aplicare cum sunt.”, a precizat Marian Toader, primarul de la Lereşti.
Noul primar de la Bughea de Jos, Dorel Tănăsescu: „Ajutorul social să se dea pe o perioadă, 12 luni, 24 luni sau cât consideră anumite instituţii ale statului român”
Noul primar de la Bughea de Jos, Dorel Tănăsescu, fost secretar al comunei, cu o activitate de 42 de ani în Primărie, a ridicat corect cauza tuturor relelor: ajutoarele sociale date pe viaţă. „Normal că o familie, care ştie că primeşte ajutor social pe viaţă, nici nu urmăreşte să se mai integreze într-o altă activitate. Aş face o propunere, bineînţeles, nu stabilesc eu termenul, dar aş zice ca ajutorul social să se dea pe o perioadă, 12 luni, 24 de luni sau cât consideră anumite instituţii ale statului român. În această perioadă, beneficiarii de ajutor social să fie şcolarizaţi, să fie pregătiţi profesional şi să li se ofere un loc de muncă. Altfel, devenim o societate bolnavă, de puturoşi, pentru că ei nu mai prestează altă activitate. Fură lemne, fac contravenţii, creşte suma care trebuie încasată la bugetul local din contravenţii, nu putem să le încasăm şi nici să-i executăm silit şi automat că, ştiind că primesc ajutoare, stau bine mersi acasă. De aici porneşte şi cadrul infracţional, pentru că, stând acasă, trebuie să facă ceva. Dacă nu munceşte, trebuie să se apuce ori de furat, ori de bătaie, cum am avut un eveniment deosebit, acum o săptămână, când s-au bătut vreo 20 de romi, cu topoare, cu drujbe, unul este în spital, în comă, şi nu-şi mai revine. Trebuie să umblăm şi la cadrul legislativ, unde considerăm că ar fi bine să-i integrăm şi în muncă.”, a fost cea mai pertinentă intervenţie a zilei.