Şi Puterea, şi Opoziţia, aceea firavă, care este, pesedistă şi peremistă, fiindcă pepededistul Ionică este mulţumit şi recunoscător tuturor, i-au atacat dur pe angajaţii Primăriei. O grămadă de trântori, într-o grămadă de birouri, care ard gazul de pomană. Şi se arde, nu glumă, iar celor care n-au intrat în birourile Primăriei, iarna, primăvara şi toamna, le spunem noi că este căldură să stai în mânecă scurtă, că doar noi, care stăm acasă cu ţurţurii la nas, ca morsele, le plătim facturile la încălzire. Dar la stat e cald şi bine şi tot o să fie, fiindcă bugetarii, deloc pe cale de dispariţie, reprezintă o specie protejată prin lege, plină de drepturi până în dinţi. N-ai cum să-l dai afară doar pentru „simplul” fapt că nu munceşte. Trebuie să aibă abateri de ordinul sutelor, or, dacă imbecilul acela stă, ce abateri, ce greşeli să aibă?! Şi-apoi la Primărie, din câte au lăsat să se înţeleagă aleşii, dacă ar fi să fie daţi afară puturoşii, rămâne tot atâta personal cât a avut în parcuri marele restaurator/distrugător de lucrări pe bani europeni.
Cât de obraznic să fii, după ce comunitatea a acceptat să-ţi plătească zilnic o masă ţeapănă, după ce ai fost mustrat că, dacă nu pui osul la treabă, te lingi pe bot de norma zilnică de hrană, să vii la Consiliu cu o fiţuică, prin care ridici alte pretenţii?! Ca, de pildă, căciuli „valabile” cel mult doi ani şi lista continuă cu tot şifonierul poliţiştilor locali, fiecare obiect vestimentar având durata de viaţă cuprinsă între un an şi trei ani. Lecturând foaia cu bulendrele comunitarilor, am remarcat că numai indispensabilii lipsesc din înşiruirea garderobei poliţiştilor locali, ce-i drept, extrasă din lege, ca aleşii să aibă în faţă un exemplu de urmat. Contribuabilul de rând poartă mai mult de trei ani o haină. Comunitarul, însă, vrea dressing de star, din care să fie eliminat, probabil, albastrul care nu e la modă în sezonul respectiv. Dacă au cerut, asta nu înseamnă că aleşii sunt nebuni să le aprobe şi ţinute înlocuite cum se schimbă tendinţele în moda „police”. Comunitarii n-au solicitat degeaba haine schimbate des, intuind corect că, după prânzurile haiduceşti plătite din bani publici, vor avea nevoie de uniforme în care să intre.
După Bogdan David, care i-a atenţionat pe poliţiştii locali că le va tăia hrana înainte să apuce s-o adulmece dacă nu-şi iau munca în serios, tot de la el din partid provine mustrarea la adresa angajaţilor responsabili cu urmărirea construcţiilor haotice. În Vişoi, dădea un exemplu Lucian Ionescu, au apărut peste noapte balcoane şi tot soiul de extinderi în afara blocurilor, la care nu-şi aduce aminte să fi dat vreo autorizaţie. Ce face Serviciul Tehnic, verifică, nu verifică? Dacă tot le-a văzut el primul, înaintea urbaniştilor Primăriei, cărora nu le-a trecut conjunctivita de primăvară, să facă o sesizare, i-a recomandat Ţâroiu. Şi s-o găsi cineva să verifice.
Altă chestiune făcută pe jumătate, care denotă conştiinţa lucrului bine făcut de către bugetarii din aceeaşi instituţie. Acelaşi Lucian Ionescu ceruse o informare despre cazul Energi-Co, pe care a primit-o, dar incompletă. Lipseşte partea cea mai interesantă: dacă autorităţile publice au fost reprezentate la proces. Şi nu numai la acesta. Când Luci Ionescu i-a împuns pe jurişti cu afirmaţia că pe el nu-l interesează să fie informat că s-a mai pierdut un proces, şi încă unul, şi încă unul, secretarul Ghinea a explodat. El şi cine mai vrea să ştie dacă juriştii merg la procese să vină la Primărie ca să consulte dosarele. „Veniţi, vă uitaţi la dosar, vă punem la dispoziţie toate elementele, nu neapărat la televizor. Dar este mai frumos să întrebăm la televizor.”, i-a întors înţepătura Ghinea. La televizor, ca să vadă şi să audă toată lumea, liberalul a mai spus o dată că i s-a prezentat un răspuns incomplet, ca dovadă a lucrului de mântuială, şi, ca să-l învineţească mai tare pe Ghinea (tot la televizor) l-a anunţat că acceptă documentarea în particular, nu neapărat în faţa televizorului. Tot din tabăra nemulţumiţilor de calitatea muncii bugetarilor, care lasă impresia unei vacanţe permanente, Nicolae Dumitrescu a insistat că trebuie să se mişte lucrurile în Primărie. Dar cum îi faci să se mişte, când au fost lăsaţi să ruginească până la înţepenire totală, ştiind că n-are nimeni ce să le facă?! La stat nu e ca la privat, să-l atenţionezi pe plictisit că riscă concedierea şi apoi să-l dai afară. La stat poţi să zaci ca un leş inutil, căci nu se atinge nimeni de tine, ca să nu se complice cu acuzaţii de abuz în funcţie şi te miri ce alte dezvăluiri senzaţionale despre practicile din instituţie.