Cum 1 Mai pică într-o zi de vineri, bugetarii vor avea un weekend prelungit ca să simtă că e sărbătoare. Dacă va fi şi soare, vor pune de un grătar, cu mici şi bere. Tinerii îşi amintesc mai puţin, însă pe părinţii lor, mai mult sau mai puţin nostalgici, gândul îi poartă în această zi la manifestările tradiţionale organizate pentru a-i cinsti pe măreţii conducători, Nicu şi Leana Ceauşescu.
„1 Mai muncitoresc” era sărbătorit prin imnuri şi sloganuri
„1 Mai muncitoresc”, aşa cum era denumită această zi înainte de Revoluţie, se sărbătorea de către bătrâni, adulţi, tineri şi copii prin manifestări tradiţionale organizate în onoarea lui Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Toată lumea se aduna şi mărşăluia, în cadrul unor defilări patriotice, unde erau rostite binecunoscutele sloganuri „Ceauşescu-România”, „Trăiască Partidul Comunist Român” sau un alt slogan, care, însă, nu depăşea graniţa gândului: „N-avem pâine, n-avem sare, las’ că avem Canal la mare, să se plimbe cu bărcuţa Ceauşescu şi Lenuţa”. Punctul forte al acestei sărbători era momentul defilării muncitorilor în salopete şi şepci, ţinând în mâini pancarte pe care erau inscripţionate numeroase laude aduse Partidului Comunist. Ţăranii şi intelectualii erau adunaţi laolaltă în această mare zi de sărbătoare pentru a cânta imnuri partidului şi să arate cât sunt de mândri că muncesc.
Astăzi, 1 Mai se sărbătoreşte cu mici, bere şi manele
Astăzi nu a mai rămas nimic din acea mare sărbătoare din perioada comunistă. Toate obiceiurile de altădată s-au pierdut odată cu trecerea timpului, iar, în zilele noastre, această zi este marcată cu grătare, bere, mici şi manele. Toată lumea aşteaptă mini vacanţa, pentru a ieşi la iarbă verde, alături de rude şi prieteni. Aşa cum deja ne-am obişnuit, de câţiva ani încoace, pădurile din jurul municipiului se umplu de fumul grătarelor încinse de către oamenii care vor să celebreze amintirea rămasă din „1 Mai muncitoresc”. Cum în Câmpulung nu avem spaţii special amenajate pentru astfel de activităţi, lumea este obligată să se ducă în pădurile din comunele limitrofe. Cu toate că există o lege a picnicului, autorităţile din Câmpulung nu au găsit încă o zonă nominală pentru camping. „Nu s-a identificat o zonă anume, pentru că majoritatea locurilor sunt proprietăţi private şi locul respectiv trebuie să aibă anumite specificuri, nu pot fi puse chiar oriunde, trebuie să le dăm şi o utilitate. Încă se mai caută soluţii şi în acest moment, iar, ca să zic aşa, în municipiul Câmpulung nu au existat probleme legate de cei care vor să facă grătare, pentru că, fiind o zonă muntoasă, foarte mulţi au preferat zona Voina, pentru a se relaxa şi pentru a petrece timpul la un grătar, asta ţinând cont şi de condiţiile meteo, dar se pare că nu sunt aşa prielnice pentru un grătar în aer liber.”, ne-a declarat şeful Poliţiei Locale Câmpulung, Auraş Ghiţă. Până la găsirea locului ideal de către autorităţile din Câmpulung, oamenii sunt nevoiţi să invadeze pădurile şi malurile râurilor pentru a aprinde focul grătarelor, cu toate că aceste locuri sunt interzise prin lege pentru astfel de manifestaţii şi riscă amenzi usturătoare din partea Poliţiei şi a Jandarmeriei.
Dacă nu e campanie electorală, nu vor fi împărţiţi mici şi bere, gratuit
Câmpulungenii nu s-ar fi supărat dacă astăzi, 1 Mai, s-ar fi găsit cineva care să le împartă mici şi bere în mod gratuit, în Grădina Publică, la fel ca în alţi ani, mai ales că viceprimarul cu atribuţiuni de primar Liviu Ţâroiu a promis că parcul va fi deschis. Lipsa gustărilor electorale se datorează zgârceniei formaţiunilor politice, care nu-şi permit un asemenea gest, chiar considerată pomană electorală, păstrându-şi resursele pentru la anul, când va fi din nou campanie electorală. Oricum, câmpulungenii, cei puţini care sunt liberi, cu sau fără mititei, vor petrece prin parcuri, fie la iarbă verde, la un grătar, în lipsa altor locaţii costisitoare.
Astăzi se împlinesc 62 de ani de la defilarea la Bucureşti a motociletelor fabricate la Câmpulung
Astăzi, pe 1 Mai 2015, se împlinesc 62 de ani de la defilarea la Bucureşti a celor zece motociclete fabricate la Câmpulung, care constituiau, conform planurilor iniţiale, debutul unei producţii de mii de bucăţi. În ciuda elogiilor vremii la adresa colectivului Întreprinderii Metalurgice de Stat Câmpulung, fabricaţia a fost sistată la câteva luni distanţă de momentul prezentării lor conducerii de partid. Considerate produs de lux, incompatibil cu condiţia muncitorului din România, motocicletele au fost înlocuite cu ceva mai practic. Decizia se pare că a avut la bază şi reacţia unui producător străin, al cărui produs ar fi constituit sursa de inspiraţie a metalurgiştilor musceleni.
Cartea „O maşină străbate lumea” – autori Ion Chingaru şi Corneliu Filip are un capitol dedicat naşterii I.M.S.-53. „De Ziua Internaţională a celor care muncesc, 1 Mai 1953, la marea defilare din Capitală, prin faţa tribunei oficiale au trecut primele zece motociclete româneşti, purtând înscrisă pe rezervor, cu litere de-o şchioapă, o nouă marcă: I.M.S.-53. Nea Luigi, un veteran, era şeful coloanei, iar directorul Grosaru, aflat în tribună, îi privea cu emoţie şi mândrie. La ora 10.45, vocea crainicului de la Bucureşti lansa în eter, prin staţiile postului de radio naţional, vestea cea mare: „Acum, prin faţa tribunei oficiale defilează primele motociclete româneşti, realizate prin inteligenţa şi hărnicia metalurgiştilor musceleni!”
Acasă, la Câmpulung, toată suflarea uzinei, a oraşului, era în preajma difuzoarelor şi trăia momentul izbânzii. Calea „cailor putere” fusese deschisă de cele zece motociclete. Câte planuri nu se făureau atunci, mai ales că se vorbise la începuturi despre o producţie de mii de bucăţi! Dar entuziasmul celor de la uzină avea să fie prea repede curmat! Chiar în toamna aceluiaşi an, ministerul de resort a decis sistarea fabricaţiei de motociclete şi includerea în planul de producţie a pieselor de schimb pentru automobile.”